În comuna Ciugud, situată în inima Transilvaniei, investițiile în educația modernă au dus la crearea unei școli care pregătește generații curajoase. Acest articol vă invită să urmăriți un reportaj despre oameni care își construiesc împreună o viață mai bună.
În Ciugud, o comună cu câteva mii de locuitori, primul pas către schimbare a fost realizat în sistemul de educație. Autoritățile locale au investit fonduri din credite și fonduri europene pentru a transforma școala din localitate în prima școală smart din mediul rural. Elevii beneficiază de table interactive, roboți educaționali și o gamă variată de resurse digitale inovatoare.
Dan Lungu, purtător de cuvânt al comunei, a declarat: „Era să moară Școala din Ciugud. Am construit această școală, un proiect în care am integrat tehnologia atât în ceea ce privește clădirea inteligentă, care își reglează consumul de energie pe baza unor senzori.”
Școala a devenit atât de cunoscută încât atrage elevi ai căror părinți s-au mutat special în Ciugud. La ora de biologie, îl găsim pe Edward la pian, acompaniat de o colegă.
Dat fiind că clădirea actuală a devenit neîncăpătoare, administrația locală plănuiește să construiască o nouă școală, care va fi independentă energetic și va avea pereți de tip cortină, deschizându-se vara pentru lecții în natură. În plus, toți acești copii au început să facă primii pași în ceea ce privește reciclarea.
O fetiță a spus: „De multe ori, când cumpărăm sticle, le strângem într-un sac și mergem să le reciclăm.”
Dan Lungu a mai adăugat: „Am inițiat un proiect numit Verzulică, Roboțelul reciclator. Am inventat o monedă a comunității – ciuguban. Copiii primesc, în schimbul fiecărui ambalaj reciclabil, un ciuguban pe care ulterior îl pot converti în lei, pe care îi folosesc împreună cu clasa pentru proiecte educaționale.”
În Ciugud, există doar 2-3 pubele de gunoi pentru turiștii care nu cunosc regulile zonei. Oamenii din comună colectează selectiv, utilizând cele 3 pubele diferite puse la dispoziție de autoritățile locale.
Gheorghe Damian, primarul comunei, a observat: „Am văzut acest concept în Coreea de Sud. Acolo am învățat că gunoiul este ceva intim; deșeurile trebuie păstrate și duse acasă, nu aruncate peste tot.”
Dan Lungu a explicat că cetățenii care depășesc regulile de reciclare primesc un avertisment. „Când sunt găsite deșeuri inadecvate în pubela galbenă, cetățeanul primește un cartonaș galben. În cazul unei a doua abateri, se aplică un cartonaș roșu, ceea ce înseamnă o amendă.”
La Ciugud, există și Sfatul Înțelepților. Bătrânii comunei se adună într-o sală special amenajată în centrul de seniori, discutând problemele comunității, iar soluțiile lor ajung pe masa edilului. Dezvoltarea comunei a atras inevitabil investitori, de la firme locale la afaceri care atrag turiști, cum ar fi un teren de golf întins pe 70 de hectare.
Debora Cordea, directorul complexului, a menționat: „Putem să susținem și să găzduim turnee internaționale, ceea ce ne plasează pe harta importantă a golfului.”
Comuna dispune inclusiv de o turbină eoliană, iar sediul Primăriei folosește energia generată de panourile fotovoltaice montate în parcare. De asemenea, șoferii pot încărca gratuit mașinile electrice.
Ciugud oferă un exemplu rar în România: inovația nu provine neapărat din marile orașe, ci poate apărea din mici comunități determinate. Schimbarea nu înseamnă revoluție, ci începe cu fiecare bec stins la timp, cu fiecare panou montat și cu fiecare copil care învață ce înseamnă un viitor sustenabil.
