Papa Francisc, care a decedat luni, în a doua zi de Paște, a fost ales de cardinalii de la Vatican la vârsta de 76 de ani, după retragerea din funcție a predecesorului său, Papa Benedict al XVI-lea. Deși nu a fost desemnat un succesor clar, oricare dintre membrii Colegiului Cardinalilor ar putea fi ales. Totuși, câțiva dintre cei 252 de posibili candidați par a fi favoriți pentru preluarea conducerii Bisericii Catolice.
Majoritatea sunt guvernate de o constituție cunoscută sub numele de Universi Dominici Gregis, aprobată de Papa Ioan Paul al II-lea în 1996 și revizuită de Papa Benedict al XVI-lea în 2007 și 2013.
Principalele candidaturi pentru succesiunea lui Francisc I
Un nou papă urmează să fie ales în următoarele 15-20 de zile, după moartea Papei Francisc I, la vârsta de 88 de ani. Francisc, originar din Buenos Aires, a ocupat această funcție din 13 martie 2013, când l-a succedat pe Benedict al XVI-lea, care a demisionat.
De secole, Papa este ales din rândul cardinalilor, episcopi de rang înalt care sunt consilieri ai Suveranului Pontif, deși orice bărbat botezat poate pretinde acest titlu. Cardinalii sunt convocați la Vatican, iar guvernul Bisericii este încredințat Colegiului Cardinalilor, care se ocupă de afacerile curente.
Votul are loc în Capela Sixtină, cu ușile închise, fără comunicare cu exteriorul. Aproape 120 de cardinali depun jurământul, cu mâna pe Biblie, și încep sesiunea de voturi pentru a desemna succesorul. Numai cardinalii cu vârsta de cel puțin 80 de ani au dreptul de a vota în conclav.
După numărarea voturilor, rezultatul este anunțat printr-un fum alb - sau negru, în cazul în care cardinalii nu ajung la un acord - vizibil din Piața Sf. Petru.
Candidatul Jean-Marc Aveline
Jean-Marc Aveline, arhiepiscopul diocezei Marsilia, a fost creat cardinal de Papa Francisc în august 2022. Născut în Algeria în 1958, Aveline este cunoscut pentru angajamentul său în favoarea problemelor legate de migrație, aliniindu-se astfel cu viziunea lui Francisc. Este considerat un om de încredere de către Suveranul Pontif, având ocazia să-l primească la Marsilia în vara lui 2023.
Popular printre teologi datorită „bonomiei” sale, Aveline este oficialul catolic francez cel mai activ la Vatican.
Favoriți italieni: Parolin, Zuppi și Pizzaballa
Trei cardinali italieni se află printre cei mai evocați succesiuni ai lui Francisc. Cardinalul Pietro Parolin, în vârstă de 70 de ani, este secretar de stat al Vaticanului și este considerat numărul doi la Sfântul Scaun. Este un diplomat de mare prestigiu, cunoscut pentru abilitatea sa de a rezolva tensiuni.
Cardinalul Matteo Zuppi, arhiepiscopul Bolognei, este adesea menționat ca un progresist, cunoscut pentru angajamentul său față de migranți și comunitatea LGBTQ.
Cardinalul Pierbattista Pizzaballa, în vârstă de 59 de ani, este Patriarhul Latin al Ierusalimului, având o vastă experiență în Orientul Mijlociu.
Posibilități asiatice și africane
Biserica Catolică a avut, începând din secolul al II-lea, un Papă de origine asiatică, Grigore al III-lea, și trei papi de origine africană. Acum, mai mulți cardinali din Asia și Africa au șanse să fie aleși. Printre aceștia se numără filipinezul Luis Antonio Gokim Tagle și guineeanul Robert Sarah, acesta din urmă fiind un conservator influent.
Conducerea afacerilor curente
Cardinalul irlandezo-american Kevin Farrell, cunoscut sub numele de camerlengo, va conduce afacerile ordinare ale Bisericii Romano-Catolice în perioada „sede vacante”. Acesta va decide când trupul papei va fi dus în Bazilica Sfântul Petru pentru omagiu public.
Ritualurile de doliu durează nouă zile, iar data funeraliilor va fi stabilită de cardinali, conform normelor din Universi Dominici Gregis.
Cardinalii din întreaga lume se adună la Roma după decesul unui pontif, organizând întâlniri zilnice pentru a discuta chestiuni legate de Biserică și a prezenta caracteristicile pe care noul papă ar trebui să le aibă.
Conclavul și regulile stricte
Cardinalii cu vârsta de 80 de ani sau peste pot participa la congregațiile generale, dar nu pot intra în conclavul pentru alegerea noului papă. O perioadă de doliu de 15 zile este respectată înainte de începerea conclavului.
În conclav, cardinalii nu au voie să comunice cu exteriorul, iar voturile se desfășoară de două ori pe zi. O majoritate de două treimi plus unu este necesară pentru alegerea unui nou papă. Dacă după 13 zile nu există un câștigător, se organizează un tur de scrutin între cei doi candidați principali.
După alegerea unui nou papă, acesta primește veșminte albe și se așează pe tronul din Capela Sixtină pentru a fi omagiat de ceilalți cardinali.
