Orașul Chongqing din China se transformă rapid într-un nod comercial major, având potențialul de a deveni un nou Canal Suez, dar pe uscat. Această rută este sprijinită de o rețea feroviară și este estimată să devină un centru logistic esențial în Asia.
Conform unor surse, Chongqing gestionează zilnic numeroase transporturi, facilitând conexiuni între țări din Asia de Sud-Est, precum Vietnam și Singapore, și destinații europene, inclusiv Germania și Polonia, prin intermediul trenurilor de marfă rapide.
Transportul pe calea ferată reduce timpul de livrare cu 10-20 de zile comparativ cu rutele maritime tradiționale și simplifică procesul vamal. De exemplu, lansarea trenului de mare viteză ASEAN în 2023 a scurtat perioada de transport între Hanoi și Chongqing la doar cinci zile, iar mărfurile ajung în Europa în mai puțin de două săptămâni.
Chongqing nu este doar un punct strategic, ci și un important centru de producție, generând o treime din laptopurile globale și având un rol semnificativ în fabricarea mașinilor electrice. De asemenea, orașul exportă un sfert din automobilele din China.
Pe lângă aspectele logistice, motivele din spatele dezvoltării acestei rute sunt și geopolitice. Tensiunile comerciale cu Statele Unite au evidențiat riscurile dependenței de rutele maritime influențate de puterile occidentale. Pandemia a accentuat vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare maritime, iar conflictul din Ucraina a crescut dificultățile comerciale cu Rusia.
În acest context, Beijingul încurajează crearea unui „coridor central” prin Kazahstan și Marea Caspică, evitând astfel rutele maritime și Rusia. Cu toate acestea, China se confruntă cu provocări legate de întârzierile vamale, costurile mari și infrastructura inadecvată, aspecte care afectează sustenabilitatea acestor rute comerciale.
