Premierul chinez Li Qiang a participat recent la ceremonia de început a construcției unui nou baraj pe râul Yarlung Tsangpo, conform raportărilor din mass-media locală.
Acest râu curge prin platoul tibetan și traversează mai multe țări din Asia de Sud, iar proiectul a suscitat critici din partea țărilor vecine, care se tem de impactul potențial asupra mediului și asupra comunităților locale. Multe dintre acestea, în special din India și Bangladesh, depind de resursele acestor ape.
Autoritățile de la Beijing susțin că proiectul, evaluat la 12 miliarde de yuani (aproximativ 1,67 miliarde de dolari), va prioritiza protecția ecologică și va aduce beneficii economice regiunii. Odată finalizat, barajul, cunoscut ca Stația Hidroelectrică Motuo, va depăși în capacitate barajul Trei Defilee, devenind astfel cel mai mare din lume, cu o producție estimată de energie de trei ori mai mare.
Totuși, experți și oficiali din regiune sunt îngrijorați că noul baraj le-ar putea oferi chinezilor oportunitatea de a controla fluxul râului Yarlung Tsangpo, afectând astfel râurile din India și Bangladesh, cum ar fi Siang, Brahmaputra și Jamuna. Un raport din 2020 al Institutului Lowy a subliniat că acest control oferă Chinei un avantaj semnificativ asupra economiei indiene.
Ministrul-șef al statului Arunachal Pradesh, Pema Khandu, a exprimat recent îngrijorarea că finalizarea barajului ar putea duce la secarea râurilor Siang și Brahmaputra. El a descris proiectul ca pe o „amenințare existențială” pentru comunitățile locale, subliniind riscurile de distrugere a proprietăților și a mijloacelor de trai ale triburilor din zonă.
