CFR Marfă a depus oficial cererea de faliment, o situație anticipată de mult timp. Oana Gheorghiu, oficial guvernamental, a declarat că această companie a intrat treptat într-o contradicție structurală, pe care statul român, în calitate de proprietar, a ezitat să o rezolve.
Compania a fost creată pentru o economie industrială centralizată, însă schimbările din România, precum și evoluțiile din sectorul logistic, au făcut ca modelul să devină inaplicabil. Deși operatorii privați s-au adaptat rapid la noile condiții de piață, CFR Marfă a pierdut din cota de piață, menținând un personal supradimensionat și acumulând datorii.
Gheorghiu a subliniat că statul nu a implementat măsuri de restructurare și a amânat deciziile critice, inclusiv privatizarea din 2013 care a eșuat. În 2020, Comisia Europeană a decis că aproximativ 570 milioane euro ajutoare de stat au fost incompatibile, ceea ce a forțat România să ia măsuri decisive.
În martie 2020, CFR Marfă a intrat în concordat preventiv, o procedură care urmărește să separe activitățile viabile de cele neviabile. Noua entitate, Carpatica Feroviar, va prelua operațiunile viabile, în timp ce CFR Marfă va rămâne cu datoriile istorice.
Gheorghiu a subliniat importanța unei companii feroviare de stat pentru economia națională și a subliniat că reformele trebuie să fie clare și transparente. Planurile de înființare a Carpatica Feroviar, anunțate în 2022, vin ca o reacție la necesitățile de transport strategic în contextul crizelor recente. Autoritățile speră că prin această reorganizare, activele valoroase ale CFR Marfă vor fi salvate, evitând astfel acumularea de datorii suplimentare.
