Riscul unui rezultat nefavorabil al alegerilor prezidențiale care ar putea conduce România pe o traiectorie eurosceptică a generat o scădere considerabilă a componentei de anticipații, rezultând astfel în deprecierea indicatorului de încredere până la cea mai joasă valoare de după pandemie. De asemenea, deficitul bugetar anticipat pentru acest an a crescut la 8% din PIB, iar prognoza de creștere economică a scăzut sub 1%, conform declarațiilor președintelui Asociației CFA România, Adrian Codirlaşu.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut în luna aprilie cu 10,6 puncte, ajungând la valoarea de 33,3 puncte, cea mai mică înregistrată de la începutul pandemiei de coronavirus.
Această situație a fost determinată în principal de scăderea drastică a componentei de anticipații, care a scăzut cu 16,9 puncte, în timp ce componenta de condiții curente a crescut cu 2,1 puncte.
Estimările privind deficitul bugetar prevăzut pentru anul 2025 au crescut față de exercițiul anterior, atingând o valoare medie a anticipațiilor de 7,9% din PIB. De asemenea, prognozele de creștere economică pentru anul 2025 au fost revizuite în scădere, la o valoare medie de 0,7%, existând îngrijorări în rândul participanților cu privire la o posibilă intrare a economiei românești în recesiune. Datoria publică, exprimată ca procent din PIB, este anticipată să crească la 57% în următoarele 12 luni.
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (mai 2026) a crescut comparativ cu luna martie, atingând 4,78%.
Referitor la cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 86% dintre participanți prognozează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie anticipată pentru un euro este de 5,0494 lei pe orizontul de 6 luni, iar pentru orizontul de 12 luni este de 5,1112 lei.
În ceea ce privește evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale, 43% dintre participanți se așteaptă la o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 50% anticipează o scădere. De asemenea, 78% dintre respondenți consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, iar 14% le consideră corect evaluate.
Un aspect suplimentar abordat în sondaj a fost anticiparea retrogradării României în categoria de rating nerecomandată investițiilor („junk”). Conform rezultatelor, 64% dintre participanți se așteaptă ca România să rămână în categoria de rating recomandată investițiilor, în timp ce 36% (în creștere față de exercițiul anterior) prognozează o retrogradare.
Potrivit CFA România, din punct de vedere statistic, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la „neutru” la „negativ”, există o șansă de 33% ca acesta să fie retrogradat în următoarele 12 luni. De asemenea, cu cât ratingul este mai slab (ex: BBB-, BB+), cu atât riscul de retrogradare după o evaluare negativă crește.
Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România de peste 13 ani și servește drept un instrument prin care organizația cuantifică anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică din România pentru un orizont de timp de un an.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică variază între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere maximă în economia românească) și este calculat pe baza a 6 întrebări referitoare la condițiile curente (mediul de afaceri și piața muncii) și anticipațiile pentru un orizont de un an în ceea ce privește mediul de afaceri, piața muncii, evoluția veniturilor personale și a averii personale la nivel de economie.
Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează și anticipațiile pentru un orizont de timp de un an privind rata inflației, ratele dobânzilor, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET și condițiile macroeconomice globale.
Asociația CFA România este organizația profesioniștilor în investiții din România, deținători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), o calificare administrată de CFA Institute (USA). Această asociație face parte dintr-o rețea globală de peste 160 de societăți membre ale CFA Institute și are ca misiune promovarea intereselor specialiștilor în investiții, precum și menținerea unor standarde ridicate de integritate și excelență profesională.
