Memorandumul rus, publicat de agenția de știri Interfax, preconizează că o soluționare a conflictului din Ucraina ar necesita recunoașterea internațională a Crimeei - peninsulă ucraineană anexată unilateral de Rusia în 2014 - precum și a altor patru regiuni din Ucraina, pe care Moscova le revendică ca teritoriu propriu, dar pe care nu le controlează în totalitate. În acest context, Rusia solicită Ucraina să își retragă forțele din aceste regiuni.
Memorandumul reafirmă cererea Moscovei ca Ucraina să devină o țară neutră, excluzând aderarea la NATO, și stipulează că aceasta trebuie să protejeze drepturile vorbitorilor de limbă rusă, să facă din rusă o limbă oficială și să adopte o interdicție legală împotriva „glorificării nazismului”. Ucraina respinge acuzația de nazism ca fiind absurdă și neagă discriminarea vorbitorilor de limbă rusă.
Condiții drastice pentru un armistițiu
Rusia a oficializat, de asemenea, condițiile pentru orice încetare a focului în vederea unui acord de pace, prezentând două opțiuni care par neviabile pentru Ucraina.
Prima opțiune stipulează ca Ucraina să înceapă o retrage completă a forțelor din regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson. Dintre acestea, Rusia controlează pe deplin doar Luhansk, deținând aproximativ 70% din restul regiunilor.
A doua opțiune implică un pachet care ar presupune ca Ucraina să înceteze desfășurările militare și să accepte oprirea furnizării de ajutor militar, comunicații prin satelit și informații din străinătate. De asemenea, Kievul ar trebui să ridice legea marțială și să organizeze alegeri prezidențiale și parlamentare în termen de 100 de zile.
Șeful delegației ruse la negocierile de la Istanbul, Vladimir Medinski, a declarat că Moscova a sugerat o „încetare a focului specifică de două până la trei zile în anumite secțiuni ale frontului” pentru a permite recuperarea trupurilor soldaților decedați, conform News.ro.
Termenii, prezentați în cadrul negocierilor de la Istanbul, reflectă refuzul Moscovei de a face compromisuri privind obiectivele sale într-un război de lungă durată, în ciuda apelurilor președintelui american Donald Trump de a pune capăt „băii de sânge” din Ucraina.
Ucraina a respins în mod repetat condițiile Rusiei, considerându-le echivalente cu capitularea.
Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, care a condus delegația țării sale, a declarat că Kievul, care a elaborat propria foaie de parcurs pentru pace, va examina documentul rusesc, pe care nu l-a comentat imediat.
Delegațiile părților beligerante s-au întâlnit luni la Istanbul doar timp de o oră, în cadrul celei de-a doua runde de negocieri din martie 2022. Acestea au convenit să schimbe mai mulți prizonieri de război, concentrându-se asupra celor mai tineri și mai grav răniți, și să restituie trupurile a 12.000 de soldați decedați.
Zelenski a anunțat că Ucraina a prezentat Rusiei o listă cu 400 de copii despre care afirmă că au fost răpiți, însă delegația rusă a fost de acord să lucreze la întoarcerea a doar 10 dintre aceștia. Rusia susține că copiii au fost mutați din zone de război pentru a fi protejați.
Ucraina a propus, de asemenea, organizarea de noi discuții înainte de sfârșitul lunii iunie, dar consideră că o întâlnire între Zelenski și Putin este necesară pentru a rezolva problemele în litigiu, conform declarațiilor lui Umerov.
Președintele turc Tayyip Erdogan a declarat că reuniunea a fost excelentă și a exprimat speranța de a-i aduce împreună pe Vladimir Putin și Volodimir Zelenski la o întâlnire în Turcia, împreună cu Trump.
Cu toate acestea, nu a existat progrese în ceea ce privește o propunere de armistițiu pe care Ucraina, aliații săi europeni și Washingtonul insistă ca Rusia să o accepte.
Ce vrea Ucraina
Potrivit foii de parcurs elaborate de Ucraina, a cărei copie a fost consultată de Reuters, Kievul nu dorește nicio restricție asupra forțelor sale militare după un eventual acord de pace și nici recunoașterea internațională a suveranității Rusiei asupra părților din Ucraina ocupate de forțele Moscovei. De asemenea, Ucraina cere despăgubiri, conform News.ro.
Moscova susține că caută o înțelegere pe termen lung, nu o simplă pauză în război, în timp ce Kievul afirmă că Putin nu este interesat de pace. Trump a declarat că Statele Unite sunt gata să renunțe la eforturile lor de mediere dacă cele două părți nu demonstrează progrese în direcția unui acord.
Între timp, conflictul s-a intensificat, Rusia lansând cele mai mari atacuri cu drone din acest război și avansând pe câmpul de luptă în luna mai cu cel mai rapid ritm din ultimele șase luni.
Duminică, Ucraina a declarat că a lansat 117 drone în cadrul unei operațiuni cu numele de cod „Pânza de păianjen” pentru a ataca bombardierele rusești cu rază lungă de acțiune și capacitate nucleară de pe aerodromurile din Siberia și din nordul îndepărtat al țării. Imaginile din satelit sugerează că atacurile au provocat pagube semnificative, deși ambele părți oferă explicații contradictorii cu privire la amploarea acestora.
Analiștii militari occidentali au descris atacurile, la mii de kilometri de linia frontului, ca fiind una dintre cele mai îndrăznețe operațiuni ucrainene din război.
Flota de bombardiere strategice a Rusiei face parte din „triada” sa de forțe - împreună cu rachetele lansate de la sol sau de pe submarine - care constituie arsenalul nuclear al țării, cel mai mare din lume. În fața avertismentelor repetate ale lui Putin cu privire la puterea nucleară a Rusiei, SUA și aliații lor au fost atenți pe tot parcursul conflictului din Ucraina la riscul ca acesta să degenereze într-un al Treilea Război Mondial.
Un oficial al administrației americane a declarat că Trump și Casa Albă nu au fost informați înainte de atac. Un fost oficial al administrației a menționat că Ucraina, din motive de securitate operațională, nu dezvăluie în mod regulat Washingtonului planurile sale pentru astfel de acțiuni.
Un oficial guvernamental britanic a adăugat că guvernul britanic, de asemenea, nu a fost informat din timp despre operațiune.
Zelenski a afirmat că operațiunea, care a implicat drone ascunse în plafoane de lemn pe camioane, a contribuit la restabilirea încrederii partenerilor că Ucraina este capabilă să continue războiul. „Ucraina spune că nu se va preda și că nu va ceda în fața niciunui ultimatum”, a declarat el la un briefing de presă online. „Dar noi nu vrem să luptăm, nu vrem să ne demonstrăm puterea - o demonstrăm pentru că inamicul nu vrea să se oprească”, a explicat Zelenski.
