În România, ceremonii funerare de stat sunt reglementate prin lege, având o istorie bogată. Ultima ceremonie de acest tip a avut loc acum opt ani, la moartea Regelui Mihai.
Matei Gheboianu, decanul Facultății de Istorie, subliniază că deși funeraliile Regelui Mihai au avut o amploare națională, ele au fost dedicate unui fost șef al armatei și mareșal, nu neapărat statutului său de rege.
Primul ceremonial funerar regal din România modernă a fost organizat în 1914, la moartea lui Carol I, care a fost depus pentru priveghi timp de două zile la București. Sicriul său a fost expus în Sala Tronului, având coroana de oțel și spada regală alături.
Funeraliile Regelui Ferdinand, care a murit în 1927, sunt considerate cele mai impresionante. Acesta a condus România în timpul Primului Război Mondial și al Marii Uniri din 1918. Ceremonia de înmormântare a fost un eveniment național de amploare, iar Ferdinand a fost înmormântat în uniforma de General de Cavalerie, conform dorinței sale.
Următoarea ceremonie regală a fost în 1938, pentru Regina Maria, care a fost îmbrăcată în alb, în conformitate cu dorințele sale.
În 1965, a avut loc prima înmormântare de stat sub regimul comunist, cea a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, ceremonie inspirată de funeraliile lui Stalin. A fost un eveniment de mare amploare, cu doliu național, în care au participat sute de mii de oameni.
În contrast, Nicolae Ceaușescu nu a beneficiat de o ceremonie similară, sfârșind în fața plutonului de execuție. Ion Iliescu, succesorul său, este primul președinte post-decembrist care va avea parte de funeralii de stat.
