Programul „Canada Leads”, lansat în aprilie, are ca scop încurajarea următoarei generații de inovatori, aducând cercetători biomedici aflați la începutul carierei în nordul graniței.
Universitatea Aix-Marseille din Franța a inițiat în martie programul „Safe Place for Science” (Loc sigur pentru știință), angajându-se să primească oameni de știință din SUA care se simt amenințați sau împiedicați în cercetarea lor.
Programul australian „Global Talent Attraction Program”, anunțat în aprilie, promite salarii competitive și pachete de relocare. „Ca răspuns la ceea ce se întâmplă în SUA,” a declarat Anna-Maria Arabia, șefa Academiei Australiene de Științe, „vedem o oportunitate fără precedent de a atrage aici unele dintre cele mai inteligente minți.”
De la Al Doilea Război Mondial, Statele Unite au investit sume considerabile în cercetarea științifică desfășurată în universități independente și agenții federale. Această finanțare a transformat SUA în cea mai importantă putere științifică din lume, având un rol esențial în dezvoltarea telefoanelor mobile, a internetului și în crearea de noi metode de tratament pentru diverse afecțiuni, a subliniat Holden Thorp, redactor-șef al revistei Science.
Citește și
Donald Trump vrea ca iPhone-urile să fie produse în SUA, dar planul se lovește de obstacole legale și tehnologice.
Totuși, în prezent, acest sistem este în criză.
De la preluarea funcției de către președintele Donald Trump în ianuarie, administrația sa a semnalat ceea ce consideră a fi risipă și ineficiență în cheltuielile federale pentru știință, impunând reduceri semnificative de personal și finanțare pentru Fundația Națională pentru Știință, Institutele Naționale de Sănătate, NASA și alte agenții, precum și diminuarea fondurilor destinate cercetării la universitățile private.
Proiectul de buget al Casei Albe pentru anul viitor prevede o reducere de aproximativ 40% a bugetului NIH și de 55% a celui al Fundației Naționale pentru Știință.
„Administrația Trump își petrece primele luni revizuind proiectele administrației precedente, identificând risipa și realiniind cheltuielile pentru cercetare pentru a se potrivi priorităților poporului american și pentru a continua dominația noastră inovatoare,” a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kush Desai.
În acest context, mai multe universități au anunțat înghețarea angajărilor, concedierea personalului sau oprirea admiterii de noi studenți la studii postuniversitare. Joi, administrația Trump a revocat dreptul Universității Harvard de a înscrie studenți internaționali, deși un judecător a suspendat această decizie.
Instituțiile de cercetare din străinătate observă cu îngrijorare colaborările care depind de colegii din SUA, dar identifică și oportunități de a atrage talente. „Există amenințări la adresa științei... la sud de graniță,” a declarat Brad Wouters, de la University Health Network, cel mai important spital și centru de cercetare medicală din Canada, care a lansat campania de recrutare „Canada Leads”. „Există un întreg rezervor de talente, o întreagă generație care este afectată de acest moment.”
Promisiunea unui loc sigur pentru a face știință
Universitățile din întreaga lume continuă să recruteze personal de la alte instituții, similar companiilor din domeniul tehnologiei. Cu toate acestea, ceea ce este neobișnuit acum este că mulți recrutori globali vizează cercetătorii, promițându-le un element ce pare a fi amenințat: libertatea academică.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luna aceasta că Uniunea Europeană intenționează să consacre libertatea cercetării științifice în lege. Ea a vorbit la lansarea campaniei „Alegeți Europa pentru știință”, care era în pregătire înainte de reducerile bugetare ale administrației Trump, dar care caută să profite de momentul actual.
Eric Berton, președintele Universității Aix-Marseille, a exprimat un sentiment similar după lansarea programului „Safe Place for Science”.
„Colegii noștri americani din domeniul cercetării nu sunt interesați în mod special de bani,” a spus el despre solicitanți. „Ceea ce își doresc mai presus de toate este să își poată continua cercetările și să li se respecte libertatea academică.”
Este prea devreme pentru a vorbi despre „exodul creierelor”
Este prematur să estimăm câți oameni de știință vor alege să părăsească SUA. Va dura luni de zile până când universitățile vor analiza cererile și vor aloca finanțarea, iar cercetătorii vor avea nevoie de și mai mult timp pentru a-și schimba viața.
În plus, avansul american în finanțarea cercetării și dezvoltării este semnificativ, iar chiar și reducerile mari ar putea lăsa în picioare programe esențiale. În 2023, SUA au reprezentat 29% din cercetarea și dezvoltarea mondială, conform Asociației Americane pentru Progresul Științei.
Cu toate acestea, anumite instituții din străinătate semnalează un interes considerabil din partea cercetătorilor din SUA. Aproape jumătate din cererile depuse la programul „Safe Place for Science” – 139 din 300 – au provenit de la oameni de știință din SUA, inclusiv cercetători în domeniul IA și astrofizicieni.
Numărul candidaților din SUA care au aplicat în cadrul rundei de recrutare din acest an pentru Institutul de Genetică, Biologie Moleculară și Celulară din Franța s-a dublat față de anul trecut.
La Societatea Max Planck din Germania, Programul de Excelență Lise Meitner, destinat tinerelor cercetătoare, a atras de trei ori mai multe candidaturi din partea cercetătorilor din SUA în acest an comparativ cu anul precedent.
Recrutorii care colaborează cu companii și organizații non-profit observă o tendință similară.
Cu toate acestea, există obstacole practice pentru cei care doresc să se mute pe alt continent, cum ar fi barierele lingvistice, organizarea îngrijirii copiilor sau a persoanelor în vârstă și diferențele semnificative între programele naționale de pensii sau de pensionare.
Legături cu comunitatea
Brandon Coventry nu s-a gândit niciodată că va lua în considerare o carieră științifică în afara Statelor Unite. Cu toate acestea, reducerile fondurilor federale și incertitudinea cu privire la acordarea de noi subvenții l-au determinat să se îndoiască. Deși ezită să-și părăsească familia și prietenii, a depus candidaturi pentru posturi universitare în Canada și Franța.
„Nu am vrut niciodată neapărat să părăsesc Statele Unite, dar aceasta este o opțiune serioasă pentru mine,” a declarat Coventry, care este cercetător postdoctoral în domeniul implanturilor neuronale la Universitatea din Wisconsin-Madison.
Însă nu este ușor să renunți la o carieră științifică și să te muți, cu atât mai puțin să-ți schimbi viața.
Marianna Zhang studia modul în care copiii dezvoltă stereotipuri rasiale și de gen în calitate de cercetătoare postdoctorală la Universitatea din New York, când i-a fost anulată bursa acordată de Fundația Națională pentru Știință. Ea a declarat că a simțit că „America, ca țară, nu mai era interesată de studierea unor întrebări precum ale mele.”
Cu toate acestea, nu era sigură ce va face în continuare. „Nu este o soluție ușoară, să fugi și să te refugiezi într-o altă țară,” a spus ea.
Programele de recrutare variază în ambiție, de la cele care încearcă să atragă o duzină de cercetători la o universitate până la inițiativa continentală „Alege Europa”.
Însă nu este clar dacă suma totală a finanțării și a noilor posturi oferite ar putea compensa pierderile din SUA.
Chiar dacă universitățile și institutele se gândesc să recruteze talente din SUA, reducerile de fonduri sunt întâmpinate cu mai multă îngrijorare decât bucurie.
„Știința este o activitate globală,” a declarat Patrick Cramer, directorul Societății Max Planck, subliniind că seturile de date și descoperirile sunt adesea împărtășite între colaboratori internaționali.
Unul dintre obiectivele campaniilor de recrutare este „de a contribui la prevenirea pierderii de talente pentru comunitatea științifică globală,” a afirmat el.
Cercetătorii din întreaga lume vor suferi dacă colaborările sunt întrerupte și bazele de date sunt închise, spun oamenii de știință. „SUA au fost întotdeauna un exemplu, atât în domeniul științei, cât și al educației,” a declarat Patrick Schultz, președintele Institutului de Genetică, Biologie Moleculară și Celulară din Franța. Prin urmare, reducerile și politicile au fost „foarte îngrijorătoare și pentru noi, deoarece erau un exemplu pentru întreaga lume.”
