În luna noiembrie, debitul Dunării a scăzut la trei sferturi din nivelul normal pentru această perioadă, ceea ce afectează funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, care depinde de cantitatea de apă din râu, a declarat Corina Murafa, consultant în domeniul energetic.
Murafa a subliniat că opririle centralei ar putea deveni o practică obișnuită, având în vedere condițiile actuale. "Centrala va fi oprită mai des decât ne-am aștepta. Compania Nuclearelectrica ar trebui să ia măsuri, având în vedere că în vara acestui an a invocat forța majoră și nu a putut respecta contractele cu clienții, ceea ce a generat o serie de probleme în piața de energie electrică", a explicat ea.
Recent, Nuclearelectrica a anunțat că Unității 1 a centralei i s-au demarat procedurile de repornire, în timp ce repornirea Unității 2 va depinde de o creștere a nivelului Dunării.
Centrala utilizează apa din Dunăre pentru a-și răci reactoarele, iar seceta severă din acest an a dus la scăderea debitului la un nivel critic, rezultând în oprirea ambelor unități. Guvernul ia în considerare o serie de măsuri pentru a îmbunătăți nivelul apei din râu, inclusiv dragarea în zona Brațului Bala, pentru a crea un efect de pâlnie care să permită mai multă apă să ajungă în zona centralei. Totuși, Murafa a menționat că un studiu de fezabilitate necesar pentru aceste lucrări ar putea dura un an și că implementarea ar putea dura până la 48 de luni.
În plus, ea a avertizat că măsurile propuse ar putea fi ineficiente, având în vedere prognozele care indică o creștere a temperaturii medii cu 4,5 grade în anii următori. Comisia Europeană a subliniat necesitatea pregătirii pentru aceste schimbări climatice rapide.
Murafa a sugerat că, în cinci ani, soluțiile propuse ar putea deveni ineficiente din cauza debitelor scăzute ale Dunării. Ca alternative, se propun pompe și turnuri de răcire, dar aceste soluții necesită timp și investiții semnificative pentru a fi implementate eficient.
