Seceta extremă din vara aceasta, care persistă și în prezent, a determinat autoritățile române să exploreze opțiuni pentru a preveni închiderea reactoarelor centralei de la Cernavodă, în eventualitatea scăderii dramatice a nivelului Dunării.
Printre măsurile analizate de specialiști se numără instalarea unor pompe care să aducă apă din canalul Dunăre-Marea Neagră și construirea de baraje temporare pe Dunăre.
Într-un interviu recent, directorul CNCAN, Cantemir Ciurea-Ercău, a subliniat că soluțiile actuale nu s-au dovedit eficiente în fața unei secete atât de severe, similară cu cea din vara anului 2026.
Producția de energie a centralei depinde în mod esențial de fluxul natural al apei din brațul Dunărea Veche, care hrănește sistemul de răcire al reactoarelor. Această realitate este agravată de prognozele schimbărilor climatice, care sugerează apariția unor noi perioade severe de secetă în Europa.
Comparativ cu România, vecinii bulgari și unguri au anticipat aceste provocări, implementând soluții tehnice adecvate la centralele lor, precum baraje temporare și pompe suplimentare pentru asigurarea debitului de apă necesar.
Ciurea-Ercău a indicat că aceste soluții au fost discutate în România doar după ce situația a devenit critică, când reactoarele au fost nevoite să rămână oprite din cauza lipsei apei suficiente pentru răcire.
Decizia finală cu privire la opțiunile tehnice va fi luată de Nuclearelectrica în colaborare cu Ministerul Energiei. În încercarea de a mări nivelul apei pe Dunăre, autoritățile au inițiat lucrări la capul Bala, însă rezultatele nu au fost suficiente pentru a permite repornirea centralei.
Deși în țările vecine au fost înregistrate precipitații, acestea nu au generat o creștere semnificativă a nivelului apei în Dunăre, lăsând centrala de la Cernavodă în continuare nefuncțională.
Centrala de la Kozloduy, spre deosebire de cea de la Cernavodă, se află pe un sector mai mare al Dunării și beneficiază de aportul Jiului, care contribuie semnificativ la nivelul apei. Cu toate acestea, centrala bulgară utilizează 30 de pompe pentru a susține funcționarea reactoarelor.
Cantemir Ciurea-Ercău a menționat că modelul bulgăresc nu poate fi aplicat în mod direct în România, fiind necesară o evaluare detaliată a cerințelor locale și a infrastructurii existente.
El a reafirmat că energia nucleară rămâne o soluție viabilă pentru securitatea energetică a României, dar este imperios necesar să se dezvolte măsuri tehnice care să prevină impactul secetei asupra producției de energie.
