În România, există diverse tipuri de pensii, inclusiv cele din sistemul public de asigurări sociale, pensiile angajaților din Ministerul Apărării Naționale (MApN), respectiv Ministerul Afacerilor Interne (MAI), precum și indemnizațiile speciale și pensiile de serviciu. Distincțiile dintre aceste categorii sunt datorate condițiilor de ieșire din activitate, metodelor de calcul și surselor de finanțare a fondurilor.
Pensiile speciale reprezintă o adevărată provocare pentru guvernanți, deși, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România s-a angajat să le reformeze. Recent, Comisia Europeană a suspendat plata a 869 de milioane de euro către țara noastră, din cauza neîndeplinirii a trei jaloane, inclusiv cel referitor la indemnizațiile speciale, subliniind că Guvernul României nu a reușit să restructureze acest sistem paralel de pensii.
Ce sunt și ce nu sunt pensiile speciale
Pensiile speciale sunt acordate unor categorii specifice, precum magistrații, funcționarii parlamentari și diplomații, și se calculează diferit față de cele destinate celor 4,5 milioane de pensionari din sistemul public.
Majoritatea sistemelor de pensii din lume includ indemnizații ocupaționale. Termenul „pensii speciale” se referă la faptul că acestea sunt calculate și acordate pe baza unor criterii distincte față de cele aplicate în sistemul „clasic”. Acest termen este regăsit inclusiv în documentele oficiale ale guvernului, precum PNRR și Strategia fiscal-bugetară.
Pensiile speciale sunt „speciale” prin faptul că atât cuantumul, cât și vârsta de pensionare sunt stabilite de reguli diferite față de cele aplicate în sistemul public de pensii.
Începând cu ianuarie 2024, metoda de calcul și creștere a pensiilor pentru majoritatea românilor este reglementată printr-o lege. Noua formulă se bazează pe inflația medie din anul precedent, la care se adaugă 50% din creșterea reală a salariului mediu brut. Acest calcul trebuie realizat anual, însă, din ianuarie 2025, din cauza crizei bugetare, a fost suspendat. În contrast, indemnizațiile speciale depind de deciziile politice.
Dacă pensia „normală” este corelată, prin punctul de pensie, cu nivelul salariului mediu și se bazează pe contribuțiile efective ale angajatului devenit pensionar, pensiile speciale includ, pe lângă componenta contributivă, și un bonus acordat de stat, precum și o vârstă de pensionare redusă.
Conform legislației în vigoare, există șase mari categorii socio-profesionale care au dreptul la o pensie de serviciu după încheierea carierei, printre care:
- Judecătorii și procurorii
- Diplomații
- Angajații din Aviația Civilă
- Grefierii și alți angajați auxiliari din instanțe și parchete
- Funcționarii parlamentari
- Angajații Curții de Conturi
Valoarea pensiilor speciale nu depinde de contribuțiile plătite de salariat pe parcursul activității, spre deosebire de celelalte pensii. Legile în vigoare stabilesc că cuantumul acestora este de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile obținute în ultima lună de activitate înainte de pensionare.
În ultimii ani, pensiile speciale s-au menținut la 1% din PIB, ceea ce se traduce în aproximativ 3,5 miliarde de euro, beneficiind de aceste indemnizații peste 300.000 de români, conform estimărilor din 2023. Dintre aceștia, aproximativ 87.000 sunt foști angajați MApN și circa 10.000 de persoane cu indemnizații speciale. Informațiile referitoare la foștii angajați MAI nu sunt publice.
Pensiile speciale ale parlamentarilor
În noiembrie 2023, Curtea Constituțională a stabilit că pensiile speciale ale parlamentarilor sunt un drept legal acordat deputaților și senatorilor care au îndeplinit cel puțin un mandat complet, la data împlinirii vârstei de pensionare.
Decizia CCR afirmă că legea este constituțională doar dacă se aplică pentru viitor, altfel se încalcă „componenta de neretroactivitate a securității juridice”. Astfel, parlamentarii aleși pentru prima dată în decembrie 2024 nu vor beneficia de acest drept.
Pensiile speciale ale magistraților
Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor prevede că pensia de serviciu este de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile din ultima lună de activitate.
Beneficiarii includ judecători, procurori, judecători de la Curtea Constituțională, magistrați-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și personal de specialitate juridică asimilat acestora.
În aprilie 2025, numărul judecătorilor și procurorilor care beneficiază de pensii de serviciu era de 5.624, la care se adăugau alți 2.291 pensionari din personalul auxiliar și de specialitate al instanțelor, conform datelor CNPP. Judecătorii și procurorii aveau o pensie medie de 25.214 lei, din care 7.428 lei proveneau din contribuțiile la bugetul de pensii, iar 21.994 lei direct de la bugetul de stat. În contrast, pensia medie din sistemul public era de doar 2.811 lei.
Pentru personalul auxiliar și de specialitate, pensia medie de serviciu era de 6.616 lei, cu 4.519 lei din contribuții și 3.791 lei din bugetul de stat.
Alte categorii de pensii speciale
În afară de magistrați, există alte cinci categorii care beneficiază de pensii de serviciu, calculate similar, la 80% din baza de calcul. Totuși, perioadele de cotizare variază între aceste categorii, în funcție de legislația specifică.
Printre românii aflați în această situație se numără membri ai Corpului diplomatic și consular al României, personalul aeronautic civil navigant profesionist, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, funcționarii publici parlamentari, și foștii angajați ai Curții de Conturi.
În aprilie, 802 persoane din corpul diplomatic și consular al României beneficiau de pensii de serviciu, cu o medie de 6.909 lei. Contribuțiile acestei categorii ating, în medie, 5.523 lei, în timp ce suma primită de la bugetul de stat se ridică la 3.015 lei.
În ceea ce privește cei 882 de foști angajați ai Parlamentului, indemnizația medie este de 6.137 lei, cu contribuții de 5.457 lei și pensia medie plătită de la bugetul de stat de 3.535 lei. De asemenea, foștii angajați ai Curții de Conturi primesc, în medie, 10.040 lei, cu contribuții de 8.488 lei și pensia medie de la bugetul de stat de 2.192 lei.
Cât de speciale sunt pensiile primite de militarii români
Discuțiile despre pensiile speciale ating și subiectul indemnizațiilor primite de soldații Armatei Române după retragerea din activitate. În acest caz, caracterul „special” derivă din faptul că colectarea contribuțiilor și plata pensiilor se realizează într-un sistem paralel CNPP.
Pentru a beneficia de pensia de serviciu, statutul de militar nu este suficient. Soldații români trebuie să respecte o serie de condiții de vârstă și vechime. Vârsta standard de pensionare pentru militari este de 60 de ani, urmând să crească progresiv până în 2035. Legea prevede posibilitatea reducerii acestei vârste, dar nu mai mult de 13 ani și nu sub 45 de ani, conform explicațiilor oferite de Casa de Pensii a MApN.
Calculul pensiilor militare se desfășoară diferit față de pensiile „obișnuite”. Indemnizațiile lor sunt calculate pe baza mediei veniturilor brute realizate în ultimele șase luni din ultimii cinci ani de activitate, ceea ce permite militarilor să selecteze cele mai favorabile luni în care veniturile au fost mai mari.
Beneficiarii acestei forme de pensie includ foști angajați ai MApN, Serviciului de Informații Externe (SIE), Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) și Serviciului de Protecție și Pază (SPP). În medie, foștii militari români primesc 4.917 lei net, comparativ cu pensia medie din sistemul de stat „obișnuit”, care este de 2.811 lei.
Cea mai mare pensie brută în martie 2025 a fost de 43.072 lei, fără a include magistrații militari. Cea mai mică pensie pentru un fost militar cu stagiul complet de cotizare a fost de 1.486 lei.
