După validarea rezultatului alegerilor, depunerea jurământului și formarea unei noi majorități guvernamentale, România intră într-o etapă esențială de tranziție instituțională. În acest context, procedurile post-alegeri devin fundamentale pentru înțelegerea modului în care puterea este transferată democratic, iar noul președinte își începe mandatul.
Ce urmează după ce Nicușor Dan a fost votat președintele României
România a votat ieri, 18 mai 2025, în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, având de ales între George Simion și Nicușor Dan. Biroul Electoral Central (BEC) este instituția responsabilă pentru centralizarea și anunțarea rezultatelor oficiale ale acestui scrutin crucial.
Alegeri 2025
11:35 - Cifrele care explică rezultatul din turul 2: evoluția diferenței dintre Nicușor Dan și George Simion, oră cu oră.
10:54 - Țara unde Nicușor Dan a obținut 100%: statele unde românii și-au schimbat decizia după primul tur.
10:09 - Ce s-a întâmplat în România în ziua alegerilor: informații de la MAI despre incidentele de la vot.
09:33 - Rezultatele finale ale alegerilor prezidențiale: singurele județe unde Nicușor Dan nu a câștigat cel mai mare oraș.
În cursa pentru funcția supremă în stat s-au aflat George Simion și Nicușor Dan, după primul tur desfășurat pe 4 mai.
Faza post-electorală cuprinde o serie de etape importante, inclusiv validarea rezultatelor de către autoritățile competente, posibilitatea contestării acestora în cazul suspiciunilor de nereguli, ceremonia de investire a președintelui ales și, în final, procesul de formare a noului guvern.
Validarea rezultatelor alegerilor prezidențiale 2025
Procesul de validare a rezultatelor alegerilor prezidențiale are loc de obicei în câteva zile după anunțarea oficială a rezultatelor de către BEC. Curtea Constituțională a României (CCR) va confirma legalitatea procesului electoral, conform prevederilor Constituției României și Legii nr. 370/2004.
În cazul în care există contestații privind rezultatele, acestea pot fi depuse în termen de cel mult trei zile de la încheierea votării, pe motive de fraudă electorală. Contestațiile sunt adresate CCR, care are obligația de a le soluționa.
Biroul Electoral Central joacă un rol esențial în procesul electoral românesc. După încheierea votării, BEC coordonează centralizarea rezultatelor voturilor exprimate în secțiile de votare din întreaga țară și din străinătate. Acest proces implică verificarea și contabilizarea voturilor, precum și anunțarea rezultatelor preliminare după finalizarea numărătorii.
Validarea rezultatelor alegerilor prezidențiale este o prerogativă constituțională a CCR, care confirmă legitimitatea alegerilor și a mandatului președintelui ales. CCR validează rezultatul fiecărui tur de scrutin, atât primul, cât și al doilea, dacă este cazul.
Rolul CCR în procesul electoral nu se limitează doar la validare. Instanța constituțională poate anula alegerile, așa cum s-a întâmplat cu primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024.
Ceremonia de depunere a jurământului
După validarea rezultatelor de către CCR, va avea loc ceremonia de depunere a jurământului de către președintele ales. Conform articolului 82 din Constituție, acesta va depune jurământul în fața Camerei Deputaților și a Senatului, reunite în ședință comună.
Ceremonia de învestire se desfășoară într-o ședință solemnă a Parlamentului, în prezența președinților celor două camere, a membrilor Guvernului, a judecătorilor CCR și a altor oficiali de rang înalt.
Noul președinte rostește jurământul constituțional, devenind astfel oficial șeful statului.
Mandatul prezidențial începe la data depunerii jurământului, nu la anunțarea rezultatului alegerilor. După depunerea jurământului, noul președinte își preia efectiv atribuțiile și se mută la Palatul Cotroceni, sediul oficial al Președinției României.
Primele atribuții ca președinte al României
Odată instalat în funcție, noul președinte are câteva responsabilități imediate, inclusiv formarea Guvernului prin desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru și numirea Guvernului pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
De asemenea, acesta se va ocupa de numirea consilierilor prezidențiali, formându-și rapid echipa de la Cotroceni, care va include purtătorul de cuvânt și șeful Cancelariei Prezidențiale.
În mod tradițional, președintele ține un discurs de început de mandat după depunerea jurământului, în care își prezintă viziunea pentru cei 5 ani de mandat, trasează direcțiile de politică internă și externă și lansează apeluri la unitate sau reformă, după caz.
