Pe 26 august, o bucată de gheață și rocă s-a prăbușit pe muntele Langtang Lirung, generând o viitură masivă de apă, gheață și resturi care a distrus totul în calea sa.
Un studiu realizat de World Weather Attribution subliniază că acest eveniment nu a fost cauzat de un fenomen meteorologic extrem, ci de o combinare de factori influențați în principal de creșterea temperaturilor, topirea ghețarilor și instabilitatea geologică. Walter Immerzeel, hidrolog la Universitatea din Utrecht, a declarat că regiunea a suferit „schimbări fundamentale și ireversibile”, iar retragerea ghețarilor și a permafrostului a afectat stabilitatea muntelui.
Immerzeel a adăugat că geologia zonei era deja vulnerabilă, probabil datorită cutremurului din 2015, iar această fragilitate a fost agravată de topirea ghețarilor. "Schimbările climatice sunt un factor principal în această catastrofă", a afirmat Friederike Otto, climatolog la Imperial College din Londra.
Consecințele viiturii au fost devastatoare: peste 1.400 de morți în Nepal și 43 în China, iar mii de persoane sunt date dispărute. Guvernul nepalez a estimat costul reconstrucției la aproximativ 4,78 miliarde de dolari.
În scopul prevenirii unor astfel de incidente, Immerzeel a propus elaborarea unor hărți regionale care să identifice zonele cu risc ridicat, permițând o mai bună monitorizare a coridoarelor cu potențial hidroenergetic și a infrastructurii.
