Conform datelor furnizate de Banca Mondială, România produce anual aproximativ 42,38 miliarde de metri cubi de apă dulce regenerabilă, ceea ce reprezintă circa 0,1% din totalul global de 42.810 miliarde de metri cubi. Aceste resurse sunt generate prin scurgerea râurilor și reîncărcarea apelor subterane, fără a include apa provenită din alte țări.
La nivel mondial, distribuția apei dulci regenerabile este extrem de inegală, iar România se află într-o poziție diferită față de marile puteri hidrografice. Cele mai mari resurse interne de apă dulce sunt deținute de Brazilia, cu 5.661 miliarde de metri cubi, ceea ce reprezintă 13,2% din totalul mondial. Pe locul doi se află Rusia cu 4.312 miliarde de metri cubi, urmată de Canada cu 2.850 miliarde de metri cubi. Statele Unite și China completează primele cinci poziții, fiecare având aproximativ 6,6% din resursele globale.
În total, aceste cinci țări controlează 43,2% din resursele regenerabile de apă dulce ale planetei. Totuși, când se analizează resursele pe cap de locuitor, situația se schimbă. De exemplu, Brazilia, deși are cele mai mari resurse totale, se află pe locul 24 la resursele disponibile pe cap de locuitor, cu circa 26.918 metri cubi per persoană.
Comparativ, România, cu o contribuție de 42,38 miliarde de metri cubi, trebuie să fie analizată în contextul distribuției globale inegale. Retragerile totale de apă dulce din România reprezintă aproximativ 19% din resursele interne, un aspect important de luat în considerare.
