Temperaturile extreme devin o provocare semnificativă pentru economia Europei, având un impact direct asupra României. Conform datelor de la Banca Națională a României, o creștere cu un grad Celsius a temperaturii medii poate duce la o scădere a PIB-ului pe cap de locuitor de aproximativ 0,4–0,6 puncte procentuale.
Deși numărul de zile cu căldură extremă are un efect limitat asupra economiei, perioadele prelungite de căldură, mai lungi de o lună, pot provoca o încetinire mai mare, estimată la 0,5 puncte procentuale. Această tendință afectează în mod special regiunile mai puțin dezvoltate, unde scăderea poate ajunge la 2,2 puncte procentuale, conform raportului BNR pe 2025.
România se află în fața unor riscuri mari din cauza schimbărilor climatice, în special în fața inundațiilor și secetei, conform unei analize a OCDE. Deși există o Strategie Națională pentru Adaptarea la Schimbările Climatice, experții subliniază necesitatea unor măsuri suplimentare pentru implementarea efectivă a acesteia.
Între 2020 și 2024, România a înregistrat o medie de 48 de zile pe an cu expunere la stres termic, cu 18 zile mai mult decât perioada de referință 1981-2010. OCDE a identificat mai multe modalități prin care valurile de căldură afectează economia, inclusiv:
- scăderea productivității muncii;
- creșterea ratei îmbolnăvirilor și a absenteismului;
- perturbarea transporturilor;
- probleme în alimentarea cu apă;
- efecte negative asupra agriculturii;
- presiuni asupra producției de energie.
Experții subliniază că resursele de apă sunt supuse unei presiuni crescânde din cauza gestionării ineficiente și a infrastructurii învechite, astfel că sunt necesare măsuri de modernizare a sistemelor de irigații și de optimizare a utilizării apei.
Pe plan european, se estimează că Franța ar putea pierde 1,4 puncte procentuale din creșterea economică, iar Țările de Jos ar putea fi afectată cu 0,8 puncte procentuale, ceea ce ar anula aproape complet prognoza de creștere economică pentru acest an.
Spania și Italia se confruntă cu cele mai multe zile cu temperaturi ridicate, dar s-au adaptat mai bine la căldură. Impactul cel mai semnificativ al vremii extreme se așteaptă pe piața muncii, fiind estimat că scăderea productivității ar putea reduce PIB-ul Uniunii Europene cu aproximativ 0,6%, iar în agricultură, producția ar putea scădea cu 3-7%.
Seceta recentă a afectat și sistemul energetic european, determinând scăderi semnificative ale producției de energie și probleme pentru transportul pe ape. În Austria, pierderile din agricultură cauzate de secetă sunt estimate la aproximativ 1 miliard de euro. Triodos Bank avertizează că actuala vară nu trebuie considerată un fenomen izolat, ci o parte a unui trend de durată.
Pentru a atenua efectele negative, se recomandă implementarea unor măsuri precum eficientizarea sistemelor de irigații, izolația clădirilor, soluții de răcire și ajustarea programului de lucru în perioadele de caniculă.
