De-a lungul istoriei, solstițiul a fost asociat cu fertilitatea, viața, focul și Soarele, devenind astfel o zi de sărbătoare și reconectare cu natura în multe culturi.
Solstițiul de vară 2025 - cea mai lungă zi din an
Solstițiul de vară marchează începutul oficial al verii astronomice și reprezintă cea mai lungă zi din an.
Acesta are loc atunci când unul dintre polii Pământului este înclinat către Soare la un unghi extrem. Datorită înclinației Pământului, acest fenomen se produce de două ori pe an.
În emisfera nordică, solstițiul de vară se desfășoară în luna iunie (în timp ce emisfera sudică trăiește solstițiul de iarnă), iar în emisfera sudică, solstițiul de vară survine în decembrie.
Sărbătorile și tradițiile solstițiului de vară
Solstițiul de vară și cea mai lungă zi din an sunt celebrate în întreaga lume printr-o varietate de tradiții, sărbători și festivaluri. De la adunări la răsăritul soarelui până la festivaluri de mijloc de vară, aceste evenimente alungă cu siguranță pânzele de păianjen ale iernii.
Ce este solstițiul de vară?
Acest fenomen marchează momentul în care Soarele atinge punctul său cel mai nordic, situat la 23,5 grade deasupra ecuatorului ceresc, cunoscut sub numele de Tropicul Racului. Cuvântul solstițiu provine din latinescul solstitium, care se traduce prin „soare stând nemișcat” și este derivat din sol pentru „soare” și sistere pentru „a sta nemișcat”.
Pe parcursul ultimelor șase luni, Soarele a părut să migreze pe un curs nordic pe cer. La momentul solstițiului, acea mișcare se oprește, iar Soarele începe să se deplaseze spre sud, continuând această mișcare timp de șase luni, până când va ajunge la punctul său cel mai scăzut sub ecuator, marcând astfel începutul iernii.
Când are loc solstițiul de vară în 2025?
În 2025, solstițiul de vară în România va avea loc pe 21 iunie, la ora 05:42 (ora locală a Bucureștiului), semnalând începutul verii astronomice în emisfera nordică. Acest moment reprezintă cea mai lungă zi a anului și cea mai scurtă noapte, când Soarele atinge cel mai înalt punct pe cer, iar lumina solară este maximă.
Solstițiul de vară este un fenomen astronomic ce apare atunci când axa Pământului este înclinată cel mai mult spre Soare, iar acesta se află deasupra Tropicului Racului. În 2025, durata verii astronomice va fi de 93 de zile, până la echinocțiul de toamnă din 22 septembrie.
Durata luminii solare la solstițiul de vară
În emisfera nordică, durata luminii solare variază în funcție de latitudine. La ecuator, timpul de la răsărit până la apus este de aproximativ 12 ore.
La latitudinile temperate sau medii nordice (aproximativ 40 de grade nord), durata luminii solare durează aproximativ 15 ore.
În schimb, cei care se află la nord de Cercul Arctic (66,5 grade nord) experimentează un fenomen unic, Soarele rămânând deasupra orizontului timp de 24 de ore.
Începutul verii astronomice
În majoritatea regiunilor lumii, solstițiul coincide cu prima zi de vară, însă în alte zone, acesta este perceput ca fiind mijlocul verii. De exemplu, în Suedia sau Norvegia, sărbătorile de mijlocul verii, ce au rădăcini în păgânism, se desfășoară în jurul datei de 24 iunie, zi dedicată lui Ioan Botezătorul.
Noaptea, focuri sunt aprinse în diferite regiuni ale Europei, iar în nordul Scandinaviei, fenomenul soarelui de la miezul nopții împarte vara în două părți distincte.
Aceste evenimente reflectă înclinația Pământului, care determină anotimpurile. Dacă Pământul nu ar avea această înclinație, ambele emisfere ar primi lumină în mod egal pe tot parcursul anului.
Semnificația solstițiului
Cuvântul solstițiu provine din termenul latin solstitium, care se traduce prin „soare stă nemișcat”. Aceasta se referă la oprirea mișcării aparentă a Soarelui înainte de a schimba direcția. La solstiții, Soarele ajunge la punctul său cel mai înalt sau cel mai jos pe cer, marcând astfel punctele de cotitură în călătoria sa anuală.
Pe parcursul anului, Soarele răsare întotdeauna în est și apune în vest, dar poziția sa pe cer variază în funcție de anotimp. Aceste fluctuații sunt cele care determină semnificația solstițiului.
Tradiții și sărbători asociate solstițiului de vară
De-a lungul timpului, oamenii au observat poziția Soarelui pe cer și au construit monumente precum Stonehenge în Anglia, Karnak în Egipt și Chankillo în Peru, care atestă fascinația noastră față de Soare.
La Stonehenge, Soarele răsare în spatele intrării către cercul de pietre, iar lumina este canalizată în centrul monumentului. Se crede că solstițiile au fost celebrate aici timp de mii de ani.
În Suedia, sărbătorile de mijlocul verii, profund înrădăcinate în tradiții păgâne, sunt un moment de mare importanță, plin de mâncare, băutură și muzică. Participanții poartă coroane de flori și dansează în jurul stâlpului de mai.
În Statele Unite, triburile de amerindieni care locuiesc în câmpiile și Munții Stâncoși efectuează un Dans al Soarelui pentru a celebra solstițiul de vară.
Diferența dintre solstițiu și echinocțiu
Atât solstițiile, cât și echinocțiile sunt evenimente astronomice semnificative care marchează începutul anotimpurilor și influențează durata zilei și a nopții. Diferența principală constă în modul în care Soarele este poziționat față de Ecuator.
La solstițiu, diferența dintre duratele zilei și nopții este maximă, în timp ce la echinocțiu, aceste durate sunt aproape egale.
Solstițiile și echinocțiile constituie cele patru momente-cheie ale calendarului astronomic, influențând anotimpurile și echilibrul natural dintre lumină și întuneric. În 2025, următorul solstițiu de vară va avea loc pe 21 iunie, iar echinocțiul de toamnă pe 22 septembrie.
