În România, căpșunile pot fi cultivate aproape în orice regiune, iar condițiile climatice și solurile locale sunt, în general, favorabile obținerii unor producții bogate, de aproximativ 20–25 tone/ha. Află când apar primele căpșuni românești în 2025 și cum să le alegi pe cele mai dulci și sănătoase. Descoperă câteva rețete delicioase cu căpșuni proaspete.
Când apar căpșunile românești în piețe în 2025
Căpșunile românești, aceste fructe de primăvară, crescute în câmp, fără protecție, apar de obicei pe tarabe în a doua jumătate a lunii mai. Acestea se găsesc apoi până în iunie. Majoritatea soiurilor cultivate în România sunt cele care se coc vara, adică încep să rodească la finalul primăverii și în prima parte a verii.
Când temperaturile din primăvară urcă peste 10–15°C și există destulă lumină, plantele înfloresc și încep să producă fructe. Asta înseamnă că, dacă primăvara este caldă, căpșunile pot apărea chiar mai devreme. În anii obișnuiți, când Paștele trece și se instalează o vreme caldă, primele căpșuni se culeg deja în luna mai. De altfel, un studiu agricol arată că în mod normal, căpșunile românești din culturile în aer liber se găsesc în piețe de la finalul lui mai până spre sfârșitul lunii iunie.
În 2025, vremea va decide când apar. Dacă iarna a fost mai lungă sau au fost înghețuri în aprilie, recolta poate fi întârziată. Pe de altă parte, dacă martie și aprilie au fost mai calde decât de obicei, atunci fructele pot ajunge mai devreme pe piață. În plus, pe lângă căpșunile din câmp, în lunile aprilie și mai se găsesc și cele aduse din sere sau din țări precum Spania, Italia ori Grecia. Acestea apar primele, dar căpșunile românești crescute în câmp sunt disponibile ceva mai târziu. În zonele nordice, precum Satu Mare sau Podișul Transilvaniei, vremea mai rece din primăvară poate întârzia coacerea. În schimb, în sudul și vestul țării, în Muntenia sau Oltenia, fructele apar cu câteva zile mai devreme.
Cum recunoști căpșunile românești autentice
Căpșunile românești adevărate se deosebesc ușor de cele aduse din alte țări, dacă știi la ce să te uiți. Iată câteva semne clare după care le poți recunoaște, fie că le achiziționezi din piață sau din supermarket.
Culoarea și forma
O căpșună coaptă bine trebuie să fie roșie uniform, fără pete verzi sau albicioase în vârf. Dacă observi zone verzi, înseamnă că a fost culeasă prea devreme și nu a apucat să prindă gust. Coaja trebuie să fie lucioasă, fermă și netedă, nu moale sau udă, asta ar însemna că deja s-a stricat. Specialiștii spun că fructele de calitate se cunosc după culoare, formă și fermitate. Așadar, dacă vrei căpșuni bune, alege-le pe cele tari, fără lovituri și cât mai egale ca mărime.
Fructele mai mici sunt adesea mai gustoase
Chiar dacă cele uriașe par mai atrăgătoare, nu te lăsa păcălit. Căpșunile foarte mari, rotunde și lucioase sunt adesea crescute cu tratamente speciale pentru a arăta bine, dar au mai multă apă și mai puțină aromă. De obicei, cele românești sunt mai mici și mai puțin perfecte ca formă, dar cu un gust intens. Alege căpșuni de dimensiuni mici sau medii, cu semințele bine marcate și coajă sănătoasă; acestea sunt cele mai dulci și naturale.
Codița și frunzele spun dacă sunt proaspete
Uită-te la frunzele și codița căpșunii. Dacă sunt verzi și par abia culese, e semn că fructele sunt proaspete. Dacă sunt ofilite sau gălbui, probabil au fost culese de câteva zile bune. Căpșunile românești, vândute în piețele locale, vin adesea cu tot cu frunze, în legături, direct din câmp. Dacă vezi că fructul este prins bine de codiță și nu este rupt, înseamnă că a fost cules manual, cu grijă.
Eticheta
Dacă te afli într-un supermarket, caută mențiunea „Produs românesc” pe ambalaj, care este obligatorie conform legii. Cele autentice vin adesea cu etichete care indică clar de la ce fermă provin. În piețe, întreabă pur și simplu de unde vin căpșunile; cei care le cultivă local îți vor răspunde imediat. De regulă, acestea sunt vândute de fermieri sau oameni din sate apropiate, iar asta se simte și la gust.
Diferențe între soiurile de căpșuni
Căpșunile nu sunt toate la fel. Există zeci de soiuri, fiecare având propriile trăsături: unele sunt mai dulci, altele mai tari, unele rezistă mai bine la transport, iar altele sunt perfecte pentru dulcețuri. În piețele din România găsim atât soiuri românești, cât și din străinătate, în funcție de alegerile făcute de fermieri sau de preferințele cumpărătorilor.
Soiuri de vară
Cele mai multe căpșuni românești provin din soiuri care fac o singură recoltă pe an, în lunile mai și iunie. Acestea sunt cunoscute sub denumirea de „iunatice”. Exemple frecvente sunt Elsanta, Senga Sengana, Premial, Magic, Florence sau Talisman. Acestea se plantează în toamnă sau primăvară, iar fructele apar o dată, într-un interval scurt, dar bogat. Potrivit unui studiu, soiurile Premial și Magic, ambele românești, sunt cele mai folosite la noi, ocupând aproximativ 70% din terenurile cultivate. Urmează apoi Senga Sengana, din Germania, și Elsanta, din Olanda.
Soiuri care dau fructe toată vara
Există și soiuri care produc fructe de mai multe ori pe an, cu mici pauze între valuri. Se numesc soiuri „remontante” sau „day-neutral”. Deși nu sunt încă foarte răspândite în fermele mari din România, ele apar din ce în ce mai des, mai ales în grădini sau în sere. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt Albion, Portola, Idea sau Clery. Principalul lor avantaj este că oferă căpșuni nu doar în mai-iunie, ci și vara și chiar în septembrie. Deși nu sunt la fel de parfumate ca soiurile de vară, au fructe mari și rezistente.
Ce soiuri sunt mai aromate
Soiurile românești precum Premial, Magic, Dana sau Regina sunt apreciate pentru gustul dulce-acrișor și mirosul puternic. Fructele sunt ceva mai mici, dar cu aromă intensă. Elsanta, care provine din Olanda, este cel mai popular soi din Europa și se regăsește frecvent și în România datorită fructelor tari, care nu se strică ușor. În schimb, Senga Sengana, un soi german, oferă fructe mai moi, dar cu un gust excelent. De asemenea, din afară vin soiuri precum Albion, care produce fructe roșii aprinse chiar și toamna. În ultimii ani, cercetătorii români au introdus pe piață și alte soiuri interesante, precum Real, Mira sau Alba, iar străinii au adus Clery sau Portola, toate testate pentru gust și rezistență.
La ce se folosesc
Nu toate soiurile sunt potrivite pentru aceleași scopuri. Unele sunt excelente pentru a fi consumate proaspete – dulci, moi și parfumate. Altele sunt mai potrivite pentru gemuri sau sucuri, fiind mai tari și rezistând bine la fierbere. Soiurile românești timpurii, cum ar fi Premial sau Magic, au de obicei fructe mai dulci, ideale pentru consum imediat.
Cele care apar mai târziu, precum Elsanta, sunt mai echilibrate ca gust, dar pot fi folosite și pentru transport sau procesare. Chiar dacă nu este ușor să recunoști soiul doar după aspect, cele mai bune căpșuni sunt întotdeauna cele care au un gust dulce, puțin acrișor și o textură fermă, dar suculentă.
Rețete delicioase cu căpșuni proaspete: idei simple, gustoase și ușor de făcut acasă
Căpșunile nu sunt doar gustoase, ci și foarte ușor de folosit în rețete. Bogate în vitamina C și antioxidanți, acestea conferă savoare oricărui preparat. Le poți consuma crude, în deserturi sau salate, ori le poți transforma în ceva dulce și de păstrat. Iată câteva rețete:
Smoothie cu căpșuni
Ai nevoie doar de câteva căpșuni spălate, o jumătate de banană, 150 ml de iaurt (sau lapte vegetal) și o linguriță de miere. Le pui pe toate în blender și le mixezi până obții un shake fin. Dacă vrei să-l faci și mai răcoritor, adaugă câteva cuburi de gheață sau puțin lapte de cocos. Pentru un mic dejun complet, poți adăuga și o lingură de fulgi de ovăz.
Salată cu căpșuni și brânză: o combinație surprinzător de bună
Taie câteva căpșuni felii subțiri și pune-le într-un bol cu frunze de spanac baby sau rucola. Adaugă bucățele de brânză de capră, mozzarella sau chiar telemea. Pune câteva nuci sau migdale crocante, iar deasupra stropește cu un dressing simplu din ulei de măsline, oțet balsamic, sare și piper. Este o rețetă ușoară, rapidă, dar cu un gust complex și echilibrat, dulceața fructelor, săratul brânzei și aciditatea dressingului se completează perfect.
Clafoutis cu căpșuni: un desert fin, din doar câteva ingrediente
Clafoutis este un desert franțuzesc ușor de realizat. Pui căpșuni tăiate într-un vas uns cu unt. Amesteci 3 ouă cu 200 ml lapte, 100 g făină și opțional puțin zahăr sau vanilie. Torni compoziția peste fructe și dai la cuptor la 180°C, timp de 25–30 de minute, până se rumenește. După coacere, presari puțin zahăr pudră. Este pufos, aromat și foarte simplu, căpșunile se înmoaie ușor și oferă tot gustul cremei fine.
Dulceață de căpșuni
Pentru o dulceață clasică, ai nevoie de 1 kg de căpșuni coapte, curățate și tăiate. Le pui într-o cratiță împreună cu 600–700 g zahăr și sucul de la o jumătate de lămâie. Lași să fiarbă la foc mic 15–20 de minute, amestecând din când în când. Când fructele devin translucide și siropul se leagă, oprești focul și torni dulceața fierbinte în borcane sterilizate. Se păstrează perfect și merge de minune pe pâine prăjită, în clătite sau peste o porție de înghețată. Poți face și dulceață de căpșuni fără zahăr pentru o variantă cu mai puține calorii.
