Scăderea nivelului Dunării a influențat semnificativ fluxurile de energie din regiune. Centralele nucleare de la Cernavodă, în România, și Paks, în Ungaria, au redus producția, în timp ce Bulgaria profită de această situație, exportând cantități record de electricitate. Centrala de la Kozlodui, care nu a fost afectată la fel de mult de nivelul scăzut al fluviului, joacă un rol esențial în această dinamică.
Dimitar Zarchev, directorul Departamentului Central de Dispecerizare al Operatorului Sistemului Electric din Bulgaria, a afirmat că țara a atins un export de 32-33 de mii de megawați-oră pe zi. Cererea din partea comercianților din Ungaria și România pentru capacitate transfrontalieră a fost semnificativă, ajungând la 3.500-4.000 MW, iar oportunitățile de export au fost valorificate la maximum.
Chiar și cu o capacitate limitată a centralei nucleare de la Kozlodui, Bulgaria nu se confruntă cu probleme de aprovizionare. Centrala pe cărbune Maritsa Iztok 2 funcționează optim, iar barajele sunt pline, ceea ce permite centralele hidroelectrice să contribuie la producția de energie.
Agenția de Reglementare Nucleară a subliniat că sistemele de răcire de la Kozlodui sunt independente de nivelul apei din Dunăre, asigurând funcționarea în condiții de siguranță. Răcirea reactoarelor este realizată prin circuite închise, iar centrala dispune de resurse alternative de apă pentru a compensa pierderile prin evaporare.
Siguranța centralei a fost confirmată prin evaluări periodice și teste de stres, iar în prezent aceasta poate funcționa la capacitate maximă de 2.000 MW pentru câteva săptămâni, dacă nivelul apei rămâne constant. Însă, în cazul unei scăderi prelungite a nivelului Dunării, există posibilitatea reducerii treptate a puterii reactoarelor.
