București, pe calea de a deveni cea mai călduroasă capitală europeană

București, pe calea de a deveni cea mai călduroasă capitală europeană
Pexels-Nitin Yadav

București și alte orașe din România se confruntă cu o încălzire rapidă, rezultatul urbanizării accelerate și al planificării deficitare. Peste 12 milioane de români locuiesc în mediul urban, iar majoritatea dintre ei experimentează temperaturi cu 3-8 grade Celsius mai ridicate comparativ cu zonele rurale. Datele recente arată că temperatura medie anuală în orașe a depășit 12 grade Celsius între 2021 și 2024, marcând o creștere de peste două grade față de secolul trecut.

Până în 2025, orașe precum București, Alexandria și Timișoara vor atinge temperaturi de peste 40 de grade Celsius în timpul verii. În prezent, Bucureștiul se aliniază capitalelor precum Atena și Roma, având o temperatură medie de 22,5 grade Celsius în luna iulie.

Specialiștii subliniază că efectul insulei de căldură urbană variază între 1-2 grade pe timpul nopții și 3-5 grade în timpul zilei, atingând chiar 7-8 grade în perioadele caniculare. Suprafața extinsă de beton și asfalt reține căldura, iar lipsa vegetației reduce umiditatea aerului. Emisiile din trafic contribuie și ele la creșterea temperaturilor locale, afectând în special cartierele dense, unde riscurile pentru sănătate sunt semnificative pentru persoanele vulnerabile, inclusiv vârstnicii și cei cu venituri mici.

Pe de altă parte, România a înregistrat o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, de 75% față de 1990, o performanță care depășește media europeană. Totuși, această scădere s-a datorat în mare parte declinului industrial din anii '90, iar acum provocările se concentrează pe sectoare precum transportul și construcțiile, unde progresele necesită investiții și schimbări structurale.

România are acces la fonduri substanțiale pentru tranziția verde, având în vedere că s-au obținut 476 milioane de euro din vânzarea certificatelor de carbon în 2023, cu perspective de a accesa 31 miliarde de euro până în 2032. Cu toate acestea, este esențial ca legislația și planurile necesare să fie implementate pentru a evita pierderile financiare.

În concluzie, raportul „Starea Climei - România 2025” scoate în evidență importanța adoptării unor măsuri eficiente pentru a combate efectele schimbărilor climatice și a promova o dezvoltare sustenabilă în România.

Etichete: București căldură emisie de gaze sănătate publică schimbări climatice
Autor: Paraschiv Dumitru