Peste 1.300 de kilometri pătrați din Marea Neagră sunt afectați de pete toxice, inclusiv în zone protejate, unde biodiversitatea ar trebui să fie în siguranță.
Conform unei analize efectuate de Greenpeace, cele mai multe contaminări apar pe rutele comerciale folosite de navele maritime.
Alin Tănase, coordonator la Greenpeace, a subliniat că principala sursă a poluării este apa de santină și deversările de combustibil, uleiuri și lubrifianți provenite de la nave.
Stelică Hagi, directorul ABADL Constanța, a adăugat că nu toate navele respectă normele de mediu, ceea ce contribuie la acest fenomen îngrijorător.
Însă, poluarea nu provine doar de la nave. Cercetătorii au identificat și fluviul Dunărea ca fiind o sursă semnificativă de contaminare.
Dan Vasiliu, directorul GeoEcoMar Constanța, a afirmat că petele de hidrocarburi se află pe direcția de curgere a apelor Dunării, punând astfel în pericol zonele protejate de pe litoralul românesc.
Experții avertizează că substanțele poluante pot provoca daune grave vieții marine, inclusiv mortalitate și boli cronice la pești și păsări, iar contaminanții se pot acumula în lanțul trofic, afectând sănătatea umană.
Greenpeace a identificat 11 zone de poluare asociate cu infrastructura petrolieră și de gaze, folosind date obținute prin satelit, care au monitorizat Marea Neagră pe parcursul a trei ani.
Deversările de la nave, observate în principal pe rutele maritime, sunt adesea subestimate, iar scurgerile provenite din infrastructura energetică rămân rar raportate oficial.
Specialiștii subliniază că aceste incidente afectează calitatea apei și perturbă ecosistemele marine, având efecte atât locale cât și cumulative. Harta realizată va fi folosită pentru a solicita autorităților măsuri de protejare a mediului marin.
