Vizităm orașul Rodynske la o zi după bombardamente, iar unele zone ale ruinei încă fumegă. De la marginea orașului se aud focuri de artilerie și împușcături - soldații ucraineni doborând drone.
Rodynske se află la aproximativ 15 km (9 mile) nord de orașul Pokrovsk, care se află într-o situație dificilă. Din toamna anului trecut, Rusia a încercat să cucerească orașul dinspre sud, dar forțele ucrainene au reușit să oprească până acum înaintarea soldaților ruși.
Astfel, Rusia și-a adaptat tactica, încercând să încercuiască orașul și să taie rutele de aprovizionare.
În ultimele două săptămâni, pe măsură ce eforturile diplomatice de a obține o încetare a focului în Ucraina au eșuat, Rusia a intensificat înaintarea, realizând cele mai semnificative progrese din ianuarie.
Citește și:
După ce au lansat peste 1.000 de drone în Ucraina, rușii acuză ucrainenii de intensificarea atacurilor aeriene.
Dovada se află în Rodynske, așa cum raportează jurnaliștii BBC. La câteva minute după ce am ajuns în oraș, auzim o dronă rusească deasupra noastră. Echipa noastră se grăbește spre cel mai apropiat adăpost disponibil - un copac.
Ne lipim de el pentru a nu fi observați. Apoi se aude o explozie puternică - este o a doua dronă care lovește în apropiere. Drona deasupra noastră continuă să planeze. Timp de câteva minute, auzim vâjâitul terifiant al ceea ce a devenit cea mai mortală armă a acestui război.
Când nu mai auzim zgomotul dronei, profităm de ocazie pentru a fugi la adăpost într-o clădire abandonată aflată la 30 de metri distanță.
Din adăpost, aud din nou drona. Este posibil să se fi întors după ce ne-a observat mișcarea.
Faptul că Rodynske este bombardat de drone rusești demonstrează că atacurile provin din poziții mult mai apropiate decât cele cunoscute la sud de Pokrovsk. Cel mai probabil, atacurile provin de pe un teritoriu recent capturat de pe un drum cheie care leagă estul Pokrovsk-ului de Kostyantynivka.
După o jumătate de oră de așteptare în adăpost, când nu mai auzim drona, ne îndreptăm rapid spre mașina noastră parcată sub copaci și ieșim în viteză din Rodynske. Pe marginea autostrăzii vedem fum și ceva arzând - cel mai probabil o dronă doborâtă.
Ne îndreptăm spre Bilytske, mai departe de linia frontului. Acolo, observăm un șir de case distruse de un atac cu rachete din noaptea precedentă. Una dintre ele era casa Svitlanei.
„Este din ce în ce mai rău. Mai devreme, puteam auzi explozii îndepărtate, erau departe. Dar acum orașul nostru este țintit - trăim noi înșine acest lucru”, spune femeia în vârstă de 61 de ani, în timp ce adună câteva lucruri din dărâmăturile casei sale. Din fericire, Svitlana nu era acasă în momentul atacului.
„Dacă mergeți în centrul orașului, veți vedea atât de multe lucruri distruse. Chiar și grădina zoologică a fost afectată”, adaugă ea.
Intensitatea atacurilor rusești crește
Într-un adăpost aflat chiar în afara razei de acțiune a dronelor, ne întâlnim cu soldați din unitatea de artilerie a Brigăzii a 5-a de asalt.
„Poți simți cum intensitatea asalturilor rusești crește. Rachete, mortiere, drone, ei folosesc tot ce au pentru a tăia rutele de aprovizionare care intră în oraș”, spune Serhii.
Unitatea sa așteaptă de trei zile să se desfășoare la pozițiile lor, așteptând ca acoperirea de nori sau vânturile puternice să le ofere protecție împotriva dronelor.
Într-un conflict în continuă evoluție, soldații au fost nevoiți să se adapteze rapid la noile amenințări aduse de tehnologia în schimbare. Iar cea mai recentă amenințare provine din partea dronelor cu fibră optică. O bobină de cablu de zeci de kilometri este montată pe partea inferioară a unei drone, iar cablul de fibră optică este atașat la controlerul pilotat.
„Semnalul video și de control este transmis către și de la dronă prin cablu, nu prin frecvențe radio. Acest lucru înseamnă că nu poate fi bruiat de interceptorii electronici”, explică un soldat cu indicativul Moderator, inginer de drone în cadrul Brigăzii 68 Jaeger.
Dronele cu fibră optică - avantaje și dezavantaje
Atunci când dronele au început să fie utilizate în acest război, ambele armate și-au echipat vehiculele cu sisteme de război electronic capabile să neutralizeze dronele. Această protecție s-a „evaporat” odată cu sosirea dronelor cu fibră optică, iar în ceea ce privește desfășurarea acestora, Rusia are în prezent un avantaj. Ucraina încearcă să crească producția.
„Rusia a început să folosească drone cu fibră optică cu mult înaintea noastră, în timp ce noi încă le testam. Aceste drone pot fi utilizate în locuri în care trebuie să ne apropiem mai mult decât cu dronele obișnuite. Putem chiar să intrăm în case și să căutăm ținte în interior”, spune Venia, un pilot de drone din cadrul Brigăzii 68 Jaeger.
„Am început să glumim că poate ar trebui să avem la noi foarfece pentru a tăia cablul”, adaugă Serhii, artilerist.
Dronele cu fibră optică au dezavantaje - sunt mai lente și cablul se poate încurca în copaci.
„Când intri într-o poziție, nu știi dacă ai fost reperat sau nu. Și dacă ai fost reperat, atunci s-ar putea să trăiești deja ultimele ore din viața ta”, spune Oles, sergent șef al unității de recunoaștere a Brigăzii a 5-a de asalt.
Această amenințare înseamnă că soldații petrec din ce în ce mai mult timp în pozițiile lor.
Oles și oamenii săi sunt în infanterie, servind în tranșee chiar în fruntea apărării Ucrainei. În zilele noastre, este rar ca jurnaliștii să vorbească cu infanteriștii, deoarece a devenit prea riscant să meargă în aceste tranșee. Ne întâlnim cu Oles și Maksym într-o casă rurală transformată într-o bază improvizată, unde soldații vin să se odihnească atunci când nu sunt în misiune.
„Cea mai lungă perioadă petrecută la post a fost de 31 de zile, dar cunosc băieți care au petrecut 90 și chiar 120 de zile acolo. Înainte de sosirea dronelor, rotațiile puteau fi între 3 și 7 zile la post”, spune Maksym.
„Războiul înseamnă sânge, moarte, noroi și o răceală care se răspândește din cap până în picioare. Și acesta este modul în care îți petreci fiecare zi. Îmi amintesc un caz în care nu am dormit timp de trei zile, atenți la fiecare minut. Rușii continuau să vină spre noi, val după val. Chiar și o mică neatenție ar fi însemnat moartea”, povestește el.
Oles afirmă că infanteria rusă și-a schimbat tactica. „Înainte, atacau în grupuri. Acum trimit uneori doar unul sau doi oameni. De asemenea, folosesc motociclete și, în unele cazuri, ATV-uri. Uneori se strecoară printre noi”.
Aceasta înseamnă că liniile frontului în unele locuri nu mai sunt linii convenționale, ci mai degrabă piese de pe o tablă de șah în timpul jocului, unde pozițiile se pot întrepătrunde.
Aceasta face, de asemenea, mai dificilă observarea progreselor înregistrate de fiecare parte.
În ciuda câștigurilor recente ale Rusiei, nu va fi ușor sau rapid pentru aceasta să cucerească întreaga regiune Donețk, unde se află Pokrovsk.
Ucraina a ripostat dur, dar are nevoie de o aprovizionare constantă cu arme și muniții pentru a susține lupta.
Pe măsură ce războiul intră în cea de-a patra vară, problemele Ucrainei în materie de personal în fața unei armate ruse mult mai mari devin evidente. Majoritatea soldaților pe care îi întâlnim s-au alăturat armatei după începerea războiului. Au fost instruiți câteva luni, dar au fost nevoiți să învețe multe în mijlocul unui război intens.
Maksym a lucrat pentru o companie de băuturi înainte de a se înrola în armată. L-am întrebat cum se descurcă familia lui cu „jobul” său.
„Este greu, este foarte greu. Familia mea mă sprijină cu adevărat. Dar am un fiu în vârstă de doi ani și nu prea apuc să-l văd. Totuși, îl contactez prin video, așa că totul este cât se poate de bine în aceste circumstanțe”, se oprește el, cu ochii plini de lacrimi.
Maksym este un soldat care luptă pentru țara sa, dar este și un tată care își duce dorul de băiețelul său de doi ani.
