Țările UE pot investi în apărare banii pentru COVID-19: condițiile Bruxelles-ului pentru accesarea fondurilor

Țările UE pot investi în apărare banii pentru COVID-19: condițiile Bruxelles-ului pentru accesarea fondurilor

Comisia Europeană a anunțat, miercuri, că statele membre au termen până în august 2026 pentru a îndeplini obiectivele stabilite, în vederea accesării a până la 335 de miliarde de euro din fondurile Mecanismului de reziliență și redresare (RRF). De asemenea, a fost confirmat că proiectele ce vizează apărarea sunt acum eligibile pentru finanțare, conform informațiilor publicate de Politico.

În 2021, Comisia Europeană a alocat țărilor UE afectate de pandemia COVID-19 o sumă totală de 650 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi și subvenții destinate proiectelor menite să combată schimbările climatice, să îmbunătățească digitalizarea și să sprijine alte reforme favorabile creșterii economice, fondurile fiind generate prin emisiunea de titluri de creanță la nivelul UE.

Cum a influențat războiul alocarea fondurilor

În perioada de vârf a Green Deal, înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, schimbările climatice erau prioritatea principală pentru Bruxelles. Conform legislației RRF, 37% din fonduri erau destinate combaterii schimbărilor climatice, iar 20% digitalizării economiei, în timp ce apărarea nu era inclusă pe lista domeniilor eligibile pentru finanțare.

Totuși, după patru ani, aproximativ jumătate din fondurile RRF rămân neutilizate. Comisia a informat recent statele membre că proiectele de apărare, cum ar fi programele de comunicații prin satelit, pot beneficia acum de finanțare.

Apelul Comisiei către statele membre

Comisia a solicitat legislativului și guvernelor să includă în regulamentul Programului european pentru industria de apărare (EDIP) o dispoziție ce ar permite țărilor să utilizeze banii de recuperare pentru contribuții la fondul de apărare. „Aceste alternative ar putea ajuta Fondul de redresare să genereze beneficii suplimentare din prioritățile europene comune, inclusiv în domeniile securității și apărării”, a declarat comisarul pentru economie, Valdis Dombrovskis, evidențiind multiplele modalități prin care statele își pot ajusta planurile.

Întrebat despre contribuția investițiilor în apărare la obiectivele ecologice și digitale ale RRF, Dombrovskis a menționat că regulile actuale nu prevăd un tratament special pentru măsurile legate de apărare. El a subliniat că planul spaniol include deja inițiative de securitate cibernetică, iar alte state au investit în pregătirea pentru crize.

Presiunea timpului

Pentru statele care doresc să redirecționeze fondurile, timpul este o resursă limitată. Guvernele trebuie să demonstreze că au atins obiectivele convenite pentru a putea accesa fondurile, iar multe dintre acestea se confruntă cu întârzieri semnificative.

Țări precum Italia și Spania, principalii beneficiari ai fondurilor, au solicitat amânarea termenului de 2026. Executivul UE respinge ferm această idee, care ar implica extinderea capacității Comisiei de a împrumuta bani de pe piețe și ar necesita un acord între guverne, precum și ratificarea de către 20 de parlamente, risipind astfel orice șansă de blocaj.

„Prin urmare, aceasta nu doar că nu reprezintă o idee bună, dar este și extrem de costisitoare și foarte riscantă”, a declarat un oficial al UE.

Modalități de utilizare a fondurilor

Comisia sugerează statelor să se asigure că investițiile planificate sunt fezabile sau „să le înlocuiască cu alternative viabile”, conform declarației oficialului. Într-o comunicare recentă, UE a enumerat mai multe opțiuni prin care statele își pot asigura fondurile, inclusiv utilizarea acestora pentru a injecta capital în băncile naționale de promovare sau pentru a le transfera către programul UE pentru investiții, InvestEU.

De asemenea, statele pot să-și ajusteze ambițiile - dacă un guvern nu reușește să finalizeze construcția unui spital, poate finaliza măcar o parte a acestuia și poate utiliza alte fonduri UE pentru a termina proiectul - și pot extinde proiectele deja finalizate.

România, Ungaria și Bulgaria sunt printre țările cu planuri ambițioase și întârzieri considerabile. România a solicitat granturi echivalente cu 3% din PIB-ul său, în timp ce Ungaria nu a depus încă nicio cerere de plată, iar livrarea banilor depinde de reforme esențiale ale statului de drept.

Informatii preluate si adaptate din: Stirile PROTV
Etichete: apărare fonduri investiții Mecanismul de reziliență redresare Uniunea Europeană
Autor: Paraschiv Dumitru