Avertismentul provine de la istoricul austriac Oliver Jens Schmitt, care subliniază că, în actualul context geopolitic, ar fi o eroare de calcul să credem că România ar putea urma exemplul Ungariei, care a șantajat Uniunea Europeană în schimbul ajutoarelor destinate Ucrainei.
„Noi nu vom putea șantaja Bruxelles-ul așa cum a făcut Orban. Situația este prea periculoasă, iar Uniunea Europeană nu-și mai permite acest lucru”, afirmă Schmitt.
Oliver Jens Schmitt consideră că, în prezent, asistăm la o evoluție interesantă. Uniunea Europeană nu este singurul cadru în care se dezvoltă politica de apărare. Pe lângă această confederație, se conturează o nouă coaliție, formată din toate statele care au voința politică de a se proteja și de a lupta împotriva agresiunii ruse. Aceasta include Marea Britanie, Norvegia, țările scandinave, Polonia, dar și Germania și Franța.
Avertismente pentru viitor
Schmitt atrage atenția că sunt state mari și mici care au început să acționeze dincolo de sistemele oficiale ale Uniunii Europene. „Nu mai au nevoie de un veto sau de susținerea Ungariei, deoarece acest veto nu va mai conta”, adaugă el. În acest context, vocea României ar putea deveni extrem de slabă, mai ales cu un președinte de extremă dreaptă, suveranist și anti-european.
„Este o greșeală să credem că noi, românii, vom putea șantaja politic Bruxelles-ul, așa cum a făcut Orban, spunând: «Vom bloca totul, trebuie să ne dați banii înapoi»”, subliniază Schmitt.
De asemenea, premierul olandez a avertizat că Rusia ar putea declanșa un nou război în Europa de Nord în următorii ani, ceea ce face ca situația actuală să fie și mai gravă.
Implicarea suveranismului
Oliver Jens Schmitt subliniază că România ar putea rămâne singură și fără sprijin militar, dacă va alege calea „suveranității” în detrimentul solidarității. „Suveranismul înseamnă a fi singur în caz de nevoie, fără sprijin militar din afară”, afirmă el.
„O țară care face parte dintr-o alianță, dar refuză să ofere sprijin unui vecin aflat în dificultate, nu va primi, cu siguranță, ajutor militar din exterior”, avertizează Schmitt.
El reamintește că România a experimentat o asemenea izolare în 1940, când a fost lăsată fără aliați și a devenit victimă atât a sistemului stalinist, cât și a celui nazist.
Momentul istoric al României
În opinia lui Schmitt, România se află într-un moment istoric de răscruce, primul de acest fel de la Marea Unire. „Românii care trăiesc în diaspora vor continua să beneficieze de asigurări sociale în țări precum Austria, Germania sau Italia, în timp ce cei de acasă vor suferi consecințele decuplării de Occident”, avertizează el.
„Acesta este mesajul acestor alegeri: românii cu drept de vot au șansa de a alege între un sistem constituțional și unul în care Constituția nu mai este decât o fațadă”, concluzionează Schmitt.
Despre Oliver Jens Schmitt
Oliver Jens Schmitt predă istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena, având ca teme de cercetare fascismul în Europa de Est, cu un accent special pe România. A fost președinte al Secției de Filozofie și Istorie a Academiei Austriece de Științe între 2017 și 2022.
Printre lucrările sale se numără volume consacrate istoriei recente a României, cum ar fi „Corneliu Zelea Codreanu: Ascensiunea și căderea „Căpitanului“” și „Balcanii în secolul XX: O istorie postimperială”.
