Între octombrie 2024 și septembrie 2025, Arctica a înregistrat o creștere a temperaturilor cu 1,6°C față de media din perioada 1991-2020, conform unui raport anual emis de NOAA, bazat pe date ce datează din 1900.
Tom Ballinger, cercetător la Universitatea din Alaska și coautor al studiului, a descris această încălzire ca fiind alarmantă, subliniind că tendința este aproape fără precedent în ultimele mii de ani.
Raportul evidențiază că anul în discuție a inclus cea mai călduroasă toamnă înregistrată, a doua iarnă în topul celor mai calde și a treia vară în același clasament.
Arctica este afectată de un fenomen cunoscut sub numele de amplificare, care determină încălzirea sa mai rapidă comparativ cu regiunile de latitudine medie, din cauza scăderii acoperirii cu zăpadă și a banchizei marine.
În martie 2025, banchiza Arcticii a atins un minim istoric, cu o suprafață de 14,33 milioane de kilometri pătrați, cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată. Aceasta reprezintă o problemă majoră pentru specii precum urșii polari și focile, care depind de gheață pentru a se deplasa și a se hrăni.
Deși topirea banchizei nu contribuie direct la creșterea nivelului mării, aceasta are efecte climatice severe, afectând ecosistemele marine și accelerând schimbările climatice prin expunerea oceanului.
Încălzirea rapidă a Arcticii duce la o reducere a diferențelor de temperatură, permițând aerului rece să migreze spre latitudini mai joase, ceea ce poate cauza valuri de frig.
În plus, precipitațiile din regiune au stabilit un nou record, iar tundra a început să devină mai verde, ceea ce are implicații asupra emisiilor de CO2 din permafrost.
În 2025, tundra a atins a treia cea mai mare medie de înverzire din ultimele 26 de ani, iar dezghețarea permafrostului a dus la deteriorarea calității apei, afectând biodiversitatea acvatică.
