Protestul s-a desfășurat sub sloganurile "Nu NATO!" și "Nu bugetelor de război!", participanții cerând în același timp guvernului spaniol, condus de premierul socialist Pedro Sanchez, să fie ferm în refuzul de a aloca fonduri pentru cheltuieli militare, în detrimentul celor sociale.
Aproximativ 3.000 de oameni au manifestat la Madrid, scandând mesaje precum "Jos armele, sus pensiile!", "Nu vrem să plătim războiul tău cu Sănătatea și Educația", și "Israelul asasin, Europa sponsor". Acestea făceau aluzie nu doar la războiul din Ucraina, ci și la conflictul din Fâșia Gaza. La miting au participat, de asemenea, lideri politici ai stângii spaniole și activiști pentru drepturi sociale.
Un manifestant, Javier Baeza, preot al unei biserici care ajută grupuri vulnerabile, a subliniat că finanțarea reînarmării "va veni, fără nicio îndoială, prin reduceri ale cheltuielilor sociale". "Trebuie să strigăm că nu putem accepta această cale războinică, întrucât ea nu va conduce la nimic bun", a adăugat același protestatar.
Critici la adresa guvernului
Din partea formațiunii Stânga Unită, parte a coaliției de stânga care guvernează Spania cu Partidul Socialist, deputatul Enrique Santiago a declarat că pentru partidul său va fi "foarte greu, dacă nu chiar imposibil" să rămână într-un guvern care adoptă o politică de reînarmare. Eurodeputata Irene Montero, secretar general al partidului de stânga Podemos, a criticat guvernul spaniol pentru creșterea cheltuielilor militare cu aproximativ 10,5 miliarde de euro, ceea ce, spune ea, se traduce deja în reduceri ale cheltuielilor sociale. "Astăzi știm că în urma ingineriei bugetare sunt deja miliarde de euro mai puțin pentru educație", a remarcat Irene Montero.
Manifestația de la Madrid a avut loc înaintea summitului NATO programat pe 24 și 25 iunie la Haga, unde statele membre ale Alianței sunt așteptate să-și crească angajamentele privind bugetele destinate apărării.
Apeluri pentru creșterea cheltuielilor militare
Președintele american Donald Trump le-a cerut membrilor europeni ai NATO să-și crească bugetele apărării la 5% din PIB, mult peste angajamentul actual de 2% din PIB, care nu este atins de nouă din cele 32 de state membre ale Alianței.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus ca liderii statelor membre să accepte la summit creșterea bugetelor apărării la 5% din PIB, defalcat în 3,5% din PIB strict pentru apărare, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiții în sectoare conexe, precum infrastructura.
El a precizat că, spre deosebire de acordul din anul 2014, când aliații au stabilit să-și crească bugetele apărării până la 2% din PIB într-un orizont de timp de 10 ani, obiectivul urmărit la summitul NATO de luna aceasta este ca statele membre să se angajeze asupra unor "planuri anuale care să indice creșterea bugetelor apărării pentru fiecare an".
Mark Rutte a susținut că "nu se poate spune că nu sunt bani" pentru înarmare și le-a cerut liderilor statelor membre să le explice acest lucru propriilor cetățeni. "De aceea sunt politicieni, pentru a le prezenta faptele popoarelor lor și a le spune: avem societăți bogate, putem face asta. Dar, dacă nu acționăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, însă (...) peste încă trei, patru sau cinci ani, chiar vom fi amenințați", a concluzionat Mark Rutte.
