Nicuşor Dan are datoria de a restabili încrederea investitorilor și de a implementa reformele esențiale pentru România. Este, fără îndoială, cel mai provocator mandat de președinte din istoria recentă. Nicuşor Dan preia conducerea de la Palatul Cotroceni într-o perioadă în care România se află aproape la limita junk, având o economie nerecomandată investițiilor. Această situație nu este generată de evoluția sectorului privat, ci de eșecurile politicilor publice în gestionarea fondurilor publice. Noul președinte își asumă mandatul într-un context în care deficitul bugetar al României a atins un nivel istoric, tipic unei țări aflate în război.
Conform analizei realizate de compania de consultanță Frames, respectarea acordului cu Uniunea Europeană privind deficitul bugetar trebuie să devină prioritatea principală a noului guvern de la București.
Alegerea 2025
Presa internațională a comentat victoria lui Nicușor Dan, subliniind că „matematicianul a alungat fantoma extremei drepte din România”. Biroul Electoral Central a anunțat oficial rezultatele finale ale alegerilor prezidențiale: Dan - 53,6%, Simion - 46,4%. Reacțiile de la Budapesta au fost de ușurare, iar lideri mondiali, inclusiv Giorgia Meloni, l-au felicitat pe noul președinte.
Reducerea deficitului - o condiție pentru încrederea investitorilor
„Reclădirea încrederii investitorilor în România necesită dovezi clare de bună guvernare. Sperăm ca domnul Dan, împreună cu noul guvern, să se concentreze pe reducerea deficitului bugetar, care a atins un nivel alarmant după primele trei luni. Menținerea deficitului la 7% în 2025, ca prim pas în acordul pe 7 ani cu Comisia Europeană, este esențială pentru România”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames, într-un comunicat adresat AGERPRES.
Analizatorii de la Frames subliniază că, dincolo de formarea noului guvern, un prim semn concret al angajamentelor noii puteri va fi programul de guvernare.
„Avem nevoie de un guvern format din experți, capabili să restructureze cheltuielile publice și să dezvolte un program de guvernare realist, care să limiteze risipa banului public și să sprijine economia”, mai menționează analiza Frames.
Creșterea impozitelor ar reprezenta o adevărată sinucidere financiară, avertizează sursa citată.
Experții recomandă noului guvern să evite pe cât posibil majorarea impozitelor, o măsură care ar putea conduce la recesiune.
Risc de colaps în lanț în mediul de afaceri
„Avem peste 170.000 de firme care angajează peste 500.000 de oameni, aflate în prezent într-o situație economică precară. Acestea se pot închide oricând din cauza scăderii vânzărilor și a dificultăților financiare. Orice creștere a impozitelor ar putea provoca un efect de domino în economie”, continuă analiza.
Experții subliniază că măsurile precum creșterea TVA-ului sau a impozitelor pe venit ar trebui să fie ultimele opțiuni pe care noul guvern le consideră.
„Există date încurajatoare privind încasările din aprilie, iar un nou val de inflație generat de creșterea prețului la energie ar putea aduce mai mulți bani la buget. Este esențial să nu ne grăbim să creștem taxele și să căutăm soluții alternative. Reducerea deficitului de la 9 la 7% nu este o misiune imposibilă, mai ales având în vedere existența unor cheltuieli care pot fi diminuate”, afirmă Negrescu.
De asemenea, noua administrație va trebui să renunțe la „ideile aberante” privind plafonarea prețurilor, subliniază analiștii.
Eșecul plafonărilor în diverse sectoare
„Plafonările la alimente nu au funcționat, iar cele din sectorul asigurărilor au fost dezastruoase. Este timpul să lăsăm afacerile să funcționeze conform principiilor economiei de piață, promovând concurența, nu stabilind arbitrar prețurile”, adaugă aceștia.
Reformele sunt cruciale, iar noua putere, reprezentată de Nicușor Dan, va trebui să implementeze toate reformele amânate de fostele guverne din motive electorale.
Reforma salarizării în sectorul public trebuie să fie o prioritate pe agenda guvernului. „România nu își mai permite să plătească sume exorbitante pentru un aparat bugetar insuficient reformat. Sistemul de salarizare trebuie regândit pentru a recompensa expertiza și rezultatele pozitive”, concluzionează analiza.
