Președintele american a prelungit miercuri din nou termenul limită pentru Kremlin. "În maxim două săptămâni, vom ști", a declarat el unei jurnaliste care l-a întrebat despre voința reală a lui Vladimir Putin de a pune capăt războiului.
În timp ce Bruxellesul pregătește al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, ipoteza sancțiunilor coordonate - evocate de președintele francez Emmanuel Macron în timpul unei vizite la Kiev, împreună cu premierii german, britanic și polonez pe 10 mai - pare din ce în ce mai îndepărtată.
Testul de credibilitate pentru americani
Decizia Washingtonului de a impune sau nu sancțiuni Rusiei, în cazul în care aceasta refuză o încetare a focului, este un "test de credibilitate pentru americani", a apreciat Macron vineri, în timpul unei vizite în Singapore.
Media germane au relatat marți că recentele discuții între europeni și americani despre eludarea sancțiunilor de către Moscova au eșuat.
"Se pare că speranța europeană într-o acțiune comună cu americanii nu se va îndeplini din nou", a comentat cotidianul Suddeutsche Zeitung, citând un document intern al Ministerului german de Externe referitor la o reuniune a Consiliului Afaceri Externe (CAE) desfășurată la Bruxelles pe 20 mai.
Conform acestui text, responsabilul pentru sancțiunile UE, David O'Sullivan, și-a exprimat regretul față de eșecul coordonării transatlantice asupra sancțiunilor împotriva Rusiei. Chiar și cooperarea din G7 "și-a pierdut din elan", a relatat ziarul, citând documentul.
UE continuă să sprijine Ucraina
Când Donald Trump a anunțat că negociază direct cu Putin, fără Kiev și Bruxelles, iar intrarea Ucrainei în NATO a fost respinsă, "UE a indicat că își continuă procesul de aderare a Ucrainei, că îi va furniza arme chiar și după o ipotetică încetare a focului, că va menține sancțiunile și o forță de reasigurare", a declarat Sven Biscop, expert la Institutul Egmont, un think tank belgian.
"Ne folosim pârghiile, dar nu-l putem forța pe Trump să le folosească pe ale sale, nici pe Putin să renunțe la război. Nu avem această putere", a subliniat el.
Potrivit lui Phillips O'Brien, de la Universitatea St. Andrews din Regatul Unit, europenii se află într-o formă de negare, neînțelegând că Trump "nu are în mod clar nicio intenție" de a adopta sancțiuni.
Europenii susțin proiectul senatorului american Lindsey Graham, care apără un plan de sancțiuni așa-zis "secundare" extrem de dure, cu impunerea unor taxe vamale de 500% țărilor care importă hidrocarburi și materii prime ruse.
În fața tergiversărilor președintelui SUA, speranța lor rezidă într-o prevedere constituțională americană: dacă cel puțin 218 membri ai Congresului semnează o "cerere de descărcare de gestiune", proiectul de sancțiuni ar putea fi adoptat independent de executiv.
Evitarea implicării directe a lui Trump
Această opțiune i-ar permite lui Trump să nu apară direct implicat în manevră, comentează agenția franceză de presă.
"Trump vrea să rămână într-o poziție de mediere, prin putere sau forță, în care el nu ia parte, dar obține încetarea ostilităților", explică un diplomat european.
Europenii iau cunoștință de necesitatea de a face față unei situații complet noi: Washingtonul se plasează acum la mijlocul drumului între aliații de ieri și partenerul său de astăzi. Și poate decide, fără a consulta pe cineva, spălându-se complet pe mâini de dosarul ucrainean, așa cum Donald Trump a făcut în 2019 în cursul primului său mandat cu dosarul nord-coreean.
În cele din urmă, "problema nu este de a ști dacă SUA vor deveni o 'putere imorală', ci mai degrabă în ce fel vor deveni", afirmă Michael Beckley, de la Foreign Policy Research Institute (FPRI).
"Vor fi SUA o putere imprudentă și hipernaționalistă care urmărește câștiguri limitate cu prețul costurilor ridicate pe termen lung? Sau vor putea să-și canalizeze forța într-o postură mai strategică într-un grup restrâns de parteneri competenți?", a adăugat el.
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat.
