Recent, România a intrat în stare de alertă energetică, un mecanism care vizează gestionarea riscurilor ce pot afecta sistemul energetic național. Deși termenul este adesea confundat cu starea de urgență, cele două au scopuri diferite.
Declarația a fost făcută de premierul interimar Ilie Bolojan, în urma unei ședințe de urgență a Guvernului, pe fondul unei reduceri semnificative a producției de energie electrică. Această situație a fost generată de seceta severă care a afectat debitele râurilor, inclusiv Dunărea, și de oprirea Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă pentru lucrări programate. În cazul în care și Reactorul 2 ar deveni indisponibil, România ar putea pierde o proporție considerabilă din producția națională de energie.
În fața acestei provocări, autoritățile au anunțat măsuri menite să asigure funcționarea sistemului energetic. Centralele hidroelectrice vor opera la capacitate maximă în condițiile existente, iar consumatorii sunt încurajați să economisească energie, în special în orele de vârf. Instituțiile publice și companiile sunt sfătuite să își ajusteze programul de lucru pentru a reduce consumul.
În plus, autoritățile române explorează opțiuni de import de energie din Ucraina, având în vedere necesitatea de a suplimenta producția internă. Proiectele de energie regenerabilă, inclusiv cele fotovoltaice și eoliene, vor fi accelerate pentru a contribui la creșterea capacității energetice.
Experții subliniază că lipsa capacităților de stocare a energiei reprezintă o vulnerabilitate semnificativă pentru sistemul energetic românesc, ceea ce face ca țara să fie dependentă de producția în timp real și de importuri în perioadele de deficit.
Starea de alertă este reglementată de Ordonanța de Urgență nr. 21/2004, care permite autorităților să implementeze măsuri rapide pentru a proteja populația și infrastructura. Spre deosebire de starea de urgență, care poate restricționa drepturi fundamentale în situații grave, starea de alertă se concentrează pe coordonarea intervențiilor și prevenirea riscurilor.
România a mai fost în stare de alertă, cel mai notabil fiind în timpul pandemiei de COVID-19, când măsurile au fost extinse pentru a controla răspândirea virusului. Acum, măsurile actuale vizează menținerea echilibrului în sectorul energetic, crucial pentru funcționarea normală a economiei și a vieții cotidiene.
