Prezența la vot în România, pe județe
Harta cu prezența la vot în România pe județe oferă informații detaliate despre participarea la urne în fiecare localitate.
Prezența la vot în România și diaspora
Până la ora 15:30, un număr de 8.025.499 de alegători din țară și din străinătate au votat, rezultând o prezență totală de 44,69%.
Prezența la vot, ora 15:00
La ora 15:00, prezența la urne în România a fost de 35,78%. La secțiile de votare din țară, au votat 6.436.090 de români, dintre care 2.683.563 din mediul rural și 3.752.527 din mediul urban.
Județele cu cea mai mare prezență la vot sunt Ilfov, Cluj și Argeș, iar în București prezența a fost de 40,04%.
În diaspora și în România, până acum, au votat 7,6 milioane de alegători, cu o prezență de 42,51%.
Au votat 7 milioane de români
Până la ora 14:30, peste 7,2 milioane de alegători au votat, iar prezența totală a ajuns la 40,18%.
Prezența la urne, ora 14:00
Până la ora 14:00, prezența la vot a fost de 31,34%, cu un total de 5.636.917 de alegători, inclusiv 3.298.418 din mediul urban și 2.338.499 din mediul rural.
Județele cu cea mai mare prezență la vot sunt Ilfov (43,70%), Cluj (37,76%) și Argeș (36,39%). La polul opus, județele cu cea mai mică prezență sunt Vaslui (21,87%), Satu Mare (22,94%) și Caraș Severin (24,77%). În București, prezența a fost de 34,80%.
Prezența la vot în țară și în străinătate a ajuns la 37,51%, cu un total de 6.746.996 de alegători.
Au votat 6 milioane de români
Până la ora 13:00, au votat peste 6 milioane de români, iar prezența totală este de 34,99%.
Prezența la urne, ora 13:00
Până la ora 13:00, 5,8 milioane de români, din țară și din diaspora, au votat, reprezentând 32,22% din cei înscriși pe liste.
În România, 4.787.733 de alegători au participat, echivalentul a 26,79%.
Județele cu cea mai mare prezență sunt:
Ilfov - 37,10 %
Cluj - 31,76 %
Argeș - 31,61 %
La polul opus, județele cu cea mai mică prezență sunt:
Vaslui - 18,97 %
Satu Mare - 19,62 %
Maramureș - 21,03 %
Au votat 5 milioane de români
Până la ora 12:22, au votat 5 milioane de români, iar prezența totală a depășit 28%.
Prezența la urne, ora 12:00
Până la ora 10:00, prezența la vot în România era de 20,51%. Până acum au votat 3.688.710 de persoane, dintre care 2.153.814 din mediul urban și 1.534.896 din mediul rural.
În București, prezența la vot era de 22,03% cu 392.542 de alegători. Județele cu cea mai mare prezență la vot continuă să fie Ilfov (28,43%) și Argeș (24,68%), urmate de Prahova (24,08%).
În total, în țară și în străinătate, au votat 4.593.255 de români, cu o prezență de 25,53%. Comparativ, la turul I, prezența a fost 19,54%.
Au votat 4 milioane de români
Până la ora 11:30, atât în țară cât și în străinătate, au votat 4 milioane de alegători, iar prezența totală a fost de 22,56%.
Prezența la urne, ora 11:00
Până la ora 11:00, prezența la vot în România a ajuns la 14,68%. Până acum au votat 2.640.697 alegători, dintre care 1.524.254 din mediul urban și 1.116.443 din rural. Comparativ, la turul I, prezența până la această oră a fost de 12,04%.
În București, prezența a fost de 15,45%. Județele cu cea mai mare prezență sunt Ilfov (20,40%), Tulcea (17,70%) și Argeș (17,61%).
Prezența totală la urne este de 19,28%, cu 3.468.121 de români care au votat. Comparativ, în primul tur, prezența a fost de 14,58%.
Prezența la urne, ora 10:00
Până la ora 10:00, prezența la vot în România era de 9,45%. Au votat 1.699.450 de persoane, dintre care 969.374 din mediul urban și 730.076 din mediul rural. La primul tur, prezența la ora 10:00 era de 7,78%.
Județele cu cea mai mare prezență la vot sunt Ilfov (13,31%), Tulcea (11,75%) și Constanța (11,55%). În București, prezența era de 9,85%.
Prezența totală la vot până la ora 10:00 este de 13,78%, cu 2.479.121 de alegători. La primul tur, la ora 10:00, prezența era de 10,14%.
Au votat 2 milioane de români
Până la ora 9:40, au votat peste 2 milioane de alegători, iar prezența la urne este de 11,62%.
Prezența la urne, ora 09:00
Prezența la vot în România la al doilea tur al alegerilor prezidențiale, până la ora 9:00, este de 5,09%. Au votat 915.430 de români, dintre care 519.047 din mediul urban și 396.383 din rural. Comparativ, la primul tur, prezența era de 4,19%.
Județele cu cea mai mare prezență la vot sunt Ilfov (7,57%), Tulcea (6,58%) și Călărași (6,52%). În București, prezența a fost de 5,49%.
Prezența totală la urne, atât în România, cât și în diaspora, este de 9,30%. Au votat 1.672.308 alegători. La turul unu, prezența a fost de 6,47%.
Prezența la urne, ora 08:00
Până la ora 8:00, prezența la vot în România era de 2,17%. Au votat 390.895 de alegători, dintre care 223.302 în mediul urban și 167.593 în mediul rural. La primul tur, prezența până la ora 8:00 a fost de 1,77%.
Județele cu cea mai mare prezență sunt Ilfov (3,32%), Constanța (2,28%) și Călărași (2,86%). În București, au votat 44.409 persoane, cu o prezență de 2,49%.
Prezența totală la vot este de 6,33%. În România și în diaspora, au votat 1.138.429 de persoane. La turul I, prezența a fost de 4,01%.
Au votat 1 milion de români
S-a depășit pragul de 1 milion de români la vot, cu o prezență semnificativă în țară, după deschiderea urnelor.
Prezența la urne, ora 07:30
Până la ora 07:30, atât în România cât și în diaspora, au votat peste 980.000 de persoane, iar prezența la urne era de 5,45%.
Peste 230.000 de persoane au votat în secțiile organizate în țară, cu o prezență de 1,3%.
Județele cu cea mai mare prezență sunt Ilfov, Constanța și Călărași.
Prezența la urne, ora 07:10
Până la ora 07:10, aproape 100.000 de persoane au votat în secțiile organizate în țară, cu o prezență de 0,54%.
Județele cu cea mai mare prezență sunt Ilfov, Constanța și Călărași.
Prezența totală la vot este aproape 5%. În diaspora și în România, au votat peste 800.000 de cetățeni.
Pe cine votăm
În urma primului tur al alegerilor prezidențiale din 2025, românii au trimis în turul al doilea doi candidați cu viziuni politice complet diferite.
Nicușor Dan
Nicușor Dan este cunoscut pentru activitatea sa academică în matematică și implicarea civică intensă, devenind primarul general al Bucureștiului. Cariera sa politică se bazează pe o abordare pragmatică și orientată spre soluții tehnice, atrăgând alegătorii interesați de eficiență administrativă și stabilitate.
Activist în domeniul dezvoltării urbane sustenabile și al luptei împotriva corupției, Dan a obținut un rezultat solid în primul tur, clasându-se pe locul al doilea, cu 1.979.767 voturi (20,99%), inclusiv 247.388 din diaspora. Programul său electoral propune reforme în administrația publică, electorat și selecția judecătorilor Curții Constituționale exclusiv din rândul magistraților cu experiență.
George Simion
George Simion este liderul proeminent al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), partid care a câștigat rapid teren pe scena politică din România. Sub conducerea sa, AUR a experimentat o creștere semnificativă, reflectând dorința unei părți importante a populației pentru alternative politice. Simion, activist civic, este un susținător al unirii României cu Republica Moldova.
Valorile sale naționaliste și promovarea unității naționale i-au adus un electorat naționalist și conservator. La alegerile din 4 mai 2025, Simion a obținut un rezultat remarcabil, clasându-se pe primul loc cu peste 41% din voturi, poziționându-se astfel ca favorit în cursa pentru președinție.
Printre promisiunile sale se numără dezvăluirea adevărului despre anularea alegerilor din 2024 și susținerea drepturilor românilor din țară și diaspora.
Alegeri prezidențiale 2025 – Informații esențiale despre ziua votului
Duminică, 4 mai, românii sunt invitați la urne pentru a-și alege președintele. Secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00 și vor funcționa până la ora 21:00.
În total, 17.988.031 de cetățeni figurează pe listele electorale permanente.
- 1.016.350 de români cu domiciliul în străinătate au drept de vot.
- 20.314 cetățeni nu pot vota, având acest drept interzis.
- 6.085 de români din diaspora s-au înregistrat pentru votul prin corespondență pe platforma www.votstrainatate.ro.
- 2.235 de alegători din străinătate au optat să voteze fizic la secție, înregistrându-se pe aceeași platformă.
Pentru acest scrutin, au fost organizate 18.979 de secții de votare în România și 965 în străinătate, cu 15 mai multe decât la alegerile din 2024. Dintre secțiile din țară, 97,94% (18.587) respectă cerințele minime de accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă.
România își alege al cincilea președinte post-Revoluție
România își va desemna al cincilea președinte de la Revoluția din 1989. De atunci, România a avut patru președinți: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Conform Constituției, mandatul președintelui este limitat la două mandate consecutive, ceea ce exclude candidații care au ocupat deja această funcție pentru o nouă candidatură imediată.
Președintele României are atribuții esențiale atât în politica externă, cât și în cea internă, având un rol-cheie în sistemul politic național. De asemenea, ocupă cea mai înaltă funcție în stat, beneficiind de un salariu pe măsură. Rolul și puterile sale sunt reglementate prin legea fundamentală a țării, iar atribuțiile președintelui se împart în două mari domenii: politica internă și cea externă. Constituția definește, de asemenea, condițiile clare pe care trebuie să le îndeplinească orice candidat pentru a accede la această poziție de vârf.
