Prezența la vot în România, pe județe
HARTA cu prezența la vot în România pe județe. Vezi informațiile detaliate despre prezența la urne în fiecare localitate.
Prezența la vot în România și diaspora
Prezența la urne, ora 10:00
Prezența la vot în România până la ora 10:00 este de 9,45%. Până acum, au votat la secțiile din țară 1.699.450 de persoane, dintre care 969.374 din mediul urban și 730.076 din mediul rural. Comparativ, la primul tur, la ora 10:00, prezența la vot era de 7,78%.
Județele din România cu cea mai mare prezență la vot sunt Ilfov (13,31%), Tulcea (11,75%) și Constanța (11,55%). În București, prezența la vot până la această oră este de 9,85%.
Prezența totală la vot până la ora 10:00 este de 13,78%. În țară și în străinătate, au votat până acum 2.479.121 de alegători. La primul tur, la ora 10:00, prezența la urne a fost de 10,14%.
Au votat 2 milioane de români
Până la ora 9:40, au votat peste 2 milioane de alegători. Prezența la urne, atât în țară, cât și în străinătate, este de 11,62%.
Prezența la urne, ora 09:00
Prezența la vot în România la al doilea tur al alegerilor prezidențiale, până la ora 9:00, este de 5,09%. În total, au votat 915.430 de români, dintre care 519.047 din mediul urban și 396.383 din rural. Comparativ, la primul tur, prezența la vot până la această oră era de 4,19%.
Județele cu cea mai mare prezență la vot până acum sunt Ilfov (7,57%), Tulcea (6,58%) și Călărași (6,52%). Prezența în București este de 5,49%.
Prezența totală la urne, atât în România, cât și în diaspora, este de 9,30% până la ora 9:00. În total, au votat 1.672.308 de alegători. La turul unu al alegerilor prezidențiale, prezența până la această oră a fost de 6,47%.
Prezența la urne, ora 08:00
Prezența la vot în România până la ora 8:00 este de 2,17%. Până la această oră, au votat 390.895 de alegători, dintre care 223.302 în mediul urban și 167.593 în mediul rural. La primul tur, prezența până la ora 8:00 a fost de 1,77%.
Județele cu cea mai mare prezență la vot sunt Ilfov (3,32%), Constanța (2,28%) și Călărași (2,86%). În București, prezența până la ora 8:00 este de 2,49%.
Prezența totală la vot este de 6,33%. În România și în diaspora, au votat până acum 1.138.429 de persoane. La turul I, prezența totală până la această oră a fost de 4,01%.
Au votat 1 milion de români
Pragul de 1 milion de români a fost depășit. Prezență mare în țară după deschiderea urnelor.
Prezența la urne, ora 07:30
Până la ora 07:30, atât în România cât și în diaspora, au votat peste 980.000 de persoane, prezența la urne până la această oră fiind de 5,45%.
Peste 230.000 de persoane au votat în secțiile organizate în țară, cu o prezență de 1,3% până la ora 07:30.
Județele cu cea mai mare prezență la vot până la această oră sunt Ilfov, Constanța și Călărași.
Prezența la urne, ora 07:10
Până la ora 07:10, aproape 100.000 de persoane au votat în secțiile organizate în țară, prezența la urne fiind de 0,54%.
Județele cu cea mai mare prezență la vot până acum sunt Ilfov, Constanța și Călărași.
Prezența totală la vot este aproape 5%. În diaspora și în România, au votat peste 800.000 de cetățeni.
Pe cine votăm
În urma primului tur al alegerilor prezidențiale din 2025, românii au trimis în turul al doilea doi candidați cu viziuni politice complet diferite.
Nicușor Dan
Nicușor Dan este cunoscut pentru activitatea sa academică în matematică și pentru angajamentul civic, înainte de a deveni primarul general al Bucureștiului. Cariera sa politică se bazează pe o abordare pragmatică și orientată spre soluții tehnice, calități ce atrag alegătorii interesați de eficiență administrativă și stabilitate.
Înainte de a se implica în politică, Dan s-a remarcat prin activism în domeniul dezvoltării urbane sustenabile și în lupta împotriva corupției, teme esențiale în discursul său public. La alegerile prezidențiale din 2025, în primul tur, Dan a obținut un rezultat solid, clasându-se pe locul al doilea, cu 1.979.767 voturi (20,99%), inclusiv 247.388 din diaspora.
Programul său electoral propune reforme administrative, reforme electorale și selecția judecătorilor Curții Constituționale exclusiv din rândul magistraților cu experiență.
George Simion
George Simion este liderul proeminent al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), partid ce a câștigat rapid teren pe scena politică din România. Sub conducerea sa, AUR a crescut spectaculos, reflectând dorința unei părți semnificative a populației pentru alternative politice în afara sistemului clasic.
Simion, care a început ca activist civic, este un susținător fervent al unirii României cu Republica Moldova — un subiect central în platforma sa politică. Valorile naționaliste și promovarea unității naționale stau la baza mesajului său, care rezonează puternic cu electoratul naționalist și conservator.
La alegerile prezidențiale din 4 mai 2025, Simion a obținut un scor remarcabil, clasându-se pe primul loc cu peste 41% din voturi, poziționându-se astfel ca favorit în cursa pentru președinție.
Printre promisiunile sale electorale se numără dezvăluirea adevărului despre anularea alegerilor din 2024 și susținerea drepturilor românilor din țară și din diaspora.
Alegeri prezidențiale 2025 – Informații esențiale despre ziua votului
Duminică, 4 mai, românii sunt invitați la urne pentru a-și alege președintele. Secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00 și vor funcționa până la ora 21:00.
În total, 17.988.031 de cetățeni figurează pe listele electorale permanente.
- 1.016.350 de români cu domiciliul în străinătate sunt înregistrați cu drept de vot.
- 20.314 cetățeni nu pot vota, având acest drept interzis.
- 6.085 de români din diaspora s-au înregistrat pentru votul prin corespondență pe platforma www.votstrainatate.ro.
- 2.235 de alegători din străinătate au optat să voteze fizic la secție, înregistrându-se pe aceeași platformă.
Pentru acest scrutin au fost organizate 18.979 de secții de votare în România și 965 în străinătate, cu 15 mai multe decât la alegerile din 2024. Dintre secțiile din țară, 97,94% (18.587) respectă cerințele minime de accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă.
România își alege al cincilea președinte post-Revoluție
România își va desemna al cincilea președinte de la Revoluția din 1989. De atunci, România a avut patru președinți: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Potrivit Constituției, mandatul președintelui este limitat la două mandate consecutive, ceea ce înseamnă că oricine a ocupat deja două mandate nu poate candida imediat din nou, indiferent de rezultat.
Președintele României are atribuții esențiale atât în politica externă, cât și în cea internă, având un rol-cheie în sistemul politic național. De asemenea, ocupă cea mai înaltă funcție în stat și beneficiază de un salariu pe măsură. Rolul și puterile sale sunt strict reglementate prin legea fundamentală a țării. Atribuțiile președintelui se împart în două mari domenii: politica internă și cea externă. Constituția definește și condițiile clare pe care trebuie să le îndeplinească orice candidat pentru a ajunge în această poziție de top.
