Alegerea unui nou Parlament înainte de sfârșitul mandatului obișnuit se numește alegeri anticipate. Acestea sunt organizate într-o perioadă de criză politică, când nu se reușește formarea unui nou Guvern. România se confruntă în prezent cu o astfel de situație, după demiterea cabinetului condus de Ilie Bolojan pe 5 mai 2026.
Constituția României prevede condiții stricte pentru dizolvarea Parlamentului, esențiale pentru organizarea alegerilor anticipate. Conform articolului 89, președintele poate dizolva Parlamentul doar dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile și au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură.
De asemenea, Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului președintelui sau în perioada stării de asediu sau de urgență. În cazul dizolvării, alegerile pentru Camera Deputaților și Senat trebuie organizate în termen de trei luni.
După dizolvarea Parlamentului, Guvernul interimar poate emite ordonanțe până la constituirea noului Parlament. Acesta se reunește pentru a începe o nouă legislatură și pentru a forma un nou Executiv.
Președintele Nicușor Dan a exprimat preocupări legate de alegerile anticipate, susținând că acestea ar putea menține România într-un blocaj politic și financiar. Potrivit acestuia, un Guvern interimar nu ar putea efectua rectificări bugetare esențiale, afectând astfel serviciile publice.
În concluzie, alegerile anticipate în România sunt reglementate de o procedură complexă și sunt strâns legate de condițiile politice actuale. În absența unei soluții rapide pentru formarea unui nou Guvern, discuțiile despre acest tip de scrutin vor continua.
