În cadrul emisiunii PRO TV, continuăm să discutăm despre „Săptămâna Verde” și despre modul în care comunitățile se transformă în bine prin investiții în energie regenerabilă.
Bazin olimpic alimentat cu energie solară
La Alba Iulia, primii pași către adoptarea energiei verzi au fost făcuți în 2010, odată cu reabilitarea blocurilor și instalarea primelor sisteme fotovoltaice pe clădirile publice.
Bazinul olimpic din Alba Iulia nu doar că promovează performanța sportivă, ci o face și într-un mod ecologic. Înainte de lucrările de modernizare, bazinul era unul dintre cei mai mari consumatori de energie din oraș.
În prezent, peste jumătate din necesarul de energie provine din surse regenerabile, iar facturile au fost reduse cu până la 65%.
Inovații în gestionarea energiei
Bazinul are o suprafață de 2.500 de metri pătrați. Flaviu Buta, consilier al primarului din Alba Iulia, a declarat: „Facturile de energie, înainte de implementarea proiectului de peste 600.000 de euro, se ridicau la 85.000-90.000 de euro pe an, cu un consum extrem de mare de gaz.”
Valentin Voinica, manager de proiect, a adăugat: „Bazinul a fost îmbunătățit din punct de vedere termic între anii 2013-2014 prin adăugarea de tâmplărie izolantă. Anul trecut, am reușit să optimizăm o parte din soluțiile tehnice.”
În prezent, sunt folosite 7 soluții pentru economisirea energiei, inclusiv jaluzele automate, iluminat LED, pompe de căldură și cazane de condensare cu control digital.
Modernizări în căminele de bătrâni
La căminul care adăpostește 100 de vârstnici, au fost efectuate lucrări de modernizare de peste 1.000.000 de euro, majoritatea provenind din fonduri norvegiene. Căminul beneficiază de pompe de căldură și panouri fotovoltaice.
Flaviu Buta a menționat: „Avem 80 de puțuri geotermale, un sistem rar întâlnit în țară, fiind cunoscute doar 4 astfel de instalații.”
Gheorghe Alungulesei, în vârstă de 73 de ani, locuiește de doi ani în cămin și apreciază confortul oferit de sistemele de control al temperaturii. „Ne putem personaliza temperatura și viteza ventilatorului, adaptându-ne nevoilor fiecăruia.”
Ana Maria Blinț, directorul centrului, a adăugat: „În trecut, locatarii se plângeau de temperaturile insuportabile, dar de anul trecut sunt foarte mulțumiți.”
Investiții în energie solară pentru oraș
Primăria și mai multe școli din oraș au instalate panouri fotovoltaice. Un parc solar cu 1.400 de panouri va acoperi 35% din consumul de iluminat public.
Flaviu Buta a comentat: „Am depus proiecte pe fonduri europene și am obținut 350.000.000 de euro, din care aproximativ 60% sunt destinați mediului. Suntem în procedură de achiziție pentru un nou parc solar de peste 3 MW, cu un cost estimat de aproape 4.000.000 de euro.”
Hidrocentralele din Sebeș: o sursă de energie pentru viitor
În anii '60, inginerii români au valorificat potențialul energetic al zonei Sebeșului, construind mai multe centrale care transformau apa în energie. Hidrocentrala Sugag, construită între 1972 și 1984, a reprezentat un proiect ambițios. Mii de muncitori au participat la această lucrare monumentală, mulți dintre aceștia rămânând în zonă și contribuind la dezvoltarea comunității.
În prezent, hidrocentrala contribuie anual cu aproximativ 260 de GWh la Sistemul Energetic Național. Liviu Groza, șef al Centralei Sugag, a menționat: „Media pe Valea Sebeșului este de aproximativ 600 de GWh. Centrala Sugag produce 260, la fel ca și centrala Gâlceag, iar centrala Sâsciori generează 80.”
Anul trecut, producția de energie hidro din România a fost de 11,46 miliarde kWh, în scădere cu 23,6% față de anul anterior, din cauza secetei severe. Totuși, hidroenergia rămâne a doua sursă de energie din România, după termocentrale, iar sursele regenerabile reprezintă peste 60% din total.
