România se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește sosirile de turiști străini, având doar 2,4 milioane de vizitatori în 2024, comparativ cu 13 milioane în Bulgaria, conform unui comunicat al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).
„Niciun Guvern nu înțelege că turismul poate genera venituri semnificative pentru bugetul de stat. Este perceput ca un domeniu superficial și lipsit de importanță”, afirmă ANAT în comunicatul transmis luni.
„Dorim o Autoritate Națională de Turism care să beneficieze de autonomie, un buget propriu și reprezentare la nivel înalt, pentru a putea implementa strategii coerente pe termen lung”, a declarat Alin Burcea, președintele ANAT.
„Rolul Autorității Naționale de Turism ar fi să crească veniturile din turism la 10% din PIB, având două direcții principale: susținerea turismului intern prin stimularea consumului de vacanțe în România, inclusiv prin mecanisme precum voucherele de vacanță, și atragerea turiștilor străini, cu un obiectiv de 10 milioane de turiști străini anual.”
Argumentele ANAT pentru această cerere
Turismul reprezintă un pilon esențial al economiei românești, contribuind semnificativ la PIB și având un potențial major de dezvoltare. Totuși, acest potențial nu poate fi valorificat eficient fără o instituție specializată, autonomă, care să gestioneze strategic acest sector.
În prezent, turismul este al treilea cel mai mare angajator din economie, după industria auto și sectorul financiar, iar efectele sale secundare susțin numeroase alte domenii, de la transport și agricultură până la servicii și antreprenoriat. Astfel, turismul se dovedește a fi un motor real de dezvoltare economică.
În ciuda importanței sale, tema Organizațiilor de Management al Destinației (OMD) este tratată superficial. România nu dispune de o structură OMD funcțională, nici la nivel național, nici în Capitală, ceea ce reprezintă o lipsă gravă în contextul necesității de promovare și coordonare profesională a destinațiilor.
Mai mult, absența unei strategii naționale coerente, aplicabile și susținute pe termen lung subliniază nevoia urgentă pentru o instituție dedicată, care să asigure stabilitate și eficiență administrativă.
Fragmentarea accentuată a industriei și lipsa unui sprijin real din partea statului afectează parteneriatele public-private, care nu dispun de un interlocutor guvernamental puternic și constant.
În majoritatea statelor europene, turismul este considerat o prioritate națională, existând ministere sau autorități specializate care implementează politici clare de atragere a turiștilor și de stimulare a investițiilor în acest domeniu.
În contrast, România se confruntă cu instabilitate administrativă și bugetară; schimbările frecvente din ultimii ani au dus la blocarea unor proiecte majore, campanii internaționale și acțiuni de promovare a destinațiilor românești.
