Pe 2 iunie, Banca Națională a României (BNR) a comunicat nivelul rezervelor internaționale, inclusiv valutele și aurul, contabilizate în luna mai. Era de așteptat ca, după evenimentele desfășurate între 5 și 16 mai, care au perturbat semnificativ piețele valutară și monetară, să se fi înregistrat o scădere considerabilă a rezervelor valutare.
Analiștii, inclusiv cei din sectorul bancar, operatorii economici, investitorii, mass-media și opinia publică au acum la dispoziție informații suplimentare pentru a evalua impactul mișcărilor de capital asupra rezervelor valutare. Aceste informații vor facilita evaluarea corectă a intervențiilor BNR în apărarea stabilității leului prin vânzări semnificative de valută, efectuate cu precizie în momentele necesare. Orice întârziere ar fi fost sever penalizată de piețe!
Când și de ce intervine BNR
În cadrul unei recente conferințe de presă, guvernatorul Isărescu a subliniat că, în schimburile cu alte valute, leul are un curs stabilit de piață, înregistrat de aproape 30 de ani. Acest curs este determinat de oferta și cererea din piața valutară și funcționează în regim de flotare controlată. Astfel, în cazul variațiilor exagerate ale cererii și ofertei, BNR intervine pe piață, vânzând sau cumpărând valută.
Intervențiile BNR au scopuri preventive, pentru a proteja piața valutară de destabilizări, sau terapeutice, atunci când este necesară restabilirea echilibrelor care se deteriorează rapid. Totuși, BNR nu acționează niciodată împotriva tendințelor fundamentale ale pieței! Banca Națională a demonstrat, în repetate rânduri, că dispune de echipe performante, instrumente și strategii competitive, care îi garantează capacitatea de a interveni operativ și eficient pentru a asigura funcționarea optimă a pieței valutare și stabilitatea relativă a cursului leu/euro.
Ce sunt și ce nu sunt pensiile speciale
În cadrul dezbaterilor publice, au fost exprimate opinii conform cărora stabilitatea cursului leu/euro este susținută artificial de BNR. Această afirmație este un neadevăr, argumentat prin stabilitatea relativă a cursului din ultimii ani! Totuși, cursul este un curs de piață și nu poate fi considerat o construcție artificială, o „aranjare” realizată de BNR în contradicție cu realitatea pieței valutare. De ce? Pentru că, în ultimii patru ani și jumătate, perioada de actuală inflație globală, nu ar fi fost posibil ca BNR să vândă valută continuu pentru a menține un curs apreciat artificial, în condițiile în care rezerva de valute a crescut cu 30 de miliarde de euro.
Stabilitatea cursului
În perioada menționată, piața nu a fost caracterizată de tendințe de depreciere a leului, motivul fiind deficitul permanent al balanței comerciale. Dominanta pieței valutare a fost determinată de intrările de capital sub diverse forme, care au depășit deficitul balanței comerciale. BNR a intervenit pe piața valutară pentru a proteja cursul leu/euro de dezechilibrare prin aprecieri ale monedei naționale, nu pentru a preveni deprecierile, deoarece nu exista un real pericol de depreciere.
Astfel, a fost asigurată stabilitatea cursului și, în același timp, a fost posibilă creșterea rezervei cu 30 de miliarde de euro. În ce context real? BNR a intervenit pentru a descuraja dezechilibrarea pieței prin întărirea leului!
BNR a vândut lei și a cumpărat valută, obținând astfel un echilibru pe piața valutară. Aceasta este o stare de normalitate în care nici vânzătorii, nici cumpărătorii din piața valutară nu aveau motive să-și schimbe comportamentul. BNR a acționat pentru a anihila dezechilibrele din balanțele comerciale și de plăți, iar acestea au fost acoperite anual prin atrageri masive de capital.
Intervențiile BNR prin cumpărarea de valută au avut două scopuri esențiale: oprirea depreciării cursului leului și majorarea rezervelor valutare, astfel încât acestea să poată fi utilizate ca stăvilare în vremuri dificile. De asemenea, BNR a dorit să evite experiențele din anii 2006-2009, când aprecierea leului a agravat situația balanței comerciale și a dus la o creștere periculoasă a creditului în valută.
Regimul de flotare controlată, adoptat de BNR în 2005, s-a dovedit a fi instrumentul financiar necesar pentru a asigura reziliența operațiunilor de pe piața valutară și adecvarea la realitatea în continuă schimbare. Astfel, rolul rezervei valutare a crescut, devenind un stâlp al credibilității țării și al BNR pe piețele financiare internaționale.
Cifrele confirmă: aceste deficite au fost finanțate din intrările semnificative de capitaluri. Sursele au fost variate: investiții directe și de portofoliu, împrumuturi angajate de stat și de societăți multinaționale, vânzări pe piața valutară. Nu a existat nicio plângere referitor la operațiuni pe piața valutară pe care România să nu le fi onorat. Dacă BNR nu ar fi cumpărat surplusul de valută și nu ar fi avut o preocupare constantă de a menține rezerva valutară la cele mai înalte standarde de competitivitate, moneda națională s-ar fi apreciat probabil până la 4,4 - 4,5 lei pentru 1 euro. Guvernatorul a amintit că, în urmă cu câțiva ani, când cursul de schimb s-a apreciat până la 3,1 lei pentru un euro, exportatorii au protestat în fața Băncii Naționale. O apreciere excesivă a leului afectează sănătatea pieței valutare la fel de mult ca o depreciere, chiar dacă din motive diferite.
Ce s-ar fi întâmplat cu leul dacă ar fi fost lăsat în voia pieței
Pe ecranele din sala de conferințe au fost prezentate cifre și grafice edificatoare care demonstrează că, în absența unor măsuri urgente, deprecierea leului ar fi fost cu adevărat istorică. Ar fi fost necesare mult mai multe vânzări de valută pentru a readuce raportul leu-euro la un relativ echilibru.
Comunicatul BNR din 16 mai, emis după ședința de politică monetară, a oferit o primă explicație „în clar“ a evenimentelor dintre decembrie 2024 și mai 2025. Tensiunile politice au provocat o inversare a mișcărilor de capital pe piața financiară locală. Investitorii, temându-se că activele românești își pierd statutul de valori sigure, au retras capitaluri, afectând astfel lichiditatea în lei, ratele dobânzilor pe piața monetară și raportul cerere-ofertă pe piața valutară.
Este important să menționăm că investitorii care aduc valută pe piețele noastre și cumpără în schimb titluri guvernamentale, acțiuni și obligațiuni sunt, de regulă, persoane sau entități cu o putere financiară considerabilă. Aceștia pot retrage rapid capitalurile investite dacă percep riscuri. Astfel, BNR se confruntă cu provocările acestor piețe, unde informațiile circulă rapid și schimbările au loc instantaneu.
Piața valutară românească a rămas sub control, fără a se prăbuși leul, cum speculau unele medii. Deprecierea maximă a leului, în comparație cu nivelul din 2 mai, a fost de doar 2,5%. Pe piețele valutare, astfel de fluctuații sunt frecvente.
Însă agitația investitorilor, care s-au grăbit să schimbe lei pe valută și să vândă titluri de stat în lei, ar fi putut genera un dezechilibru major între cerere și ofertă pe piața valutară, dacă BNR nu ar fi intervenit. Pericolul a trecut, dar lecția trebuie învățată!
