Comisia Europeană a subliniat recent că Rusia ar putea fi implicată în moțiunea de cenzură inițiată de europarlamentarul Gheorghe Piperea împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier, a menționat că verificatori independenți au descoperit dovezi ale acestor operațiuni, subliniind că monitorizarea activităților ruse a fost o prioritate.
În timpul dezbaterii, von der Leyen a afirmat că moțiunea a fost susținută de „prietenii lui Putin” și a caracterizat acțiunile ca fiind bazate pe teorii ale conspirației care urmăresc să divizeze societățile europene prin dezinformare. Comisia a avansat acuzațiile, indicând că Kremlinul ar fi organizat această inițiativă legislativă.
Moțiunea, promovată de Piperea, a fost respinsă de Parlamentul European cu 360 de voturi împotrivă, 175 pentru și 18 abțineri. Rapoartele sugerează că o campanie de discreditare a Ursulei von der Leyen a fost desfășurată de Rusia, având loc între martie și începutul lunii iulie, înaintea votului de la Strasbourg.
Analiza companiei finlandeze Check First a identificat peste 20.000 de postări de pe platformele asociate cu grupul rus Pravda Network, în care von der Leyen era prezentată într-o lumină negativă, ca un lider „toxic și corupt”. Narațiunea susținea că moțiunea reprezenta o luptă între „țările mici” și o Uniune Europeană dominată de marile puteri.
Raportul a evidențiat modul în care dezinformarea rusă exploatează procesele democratice pentru a submina instituțiile europene, transformând o simplă moțiune într-o campanie coordonată. Pe de altă parte, europarlamentari care au votat împotriva lui von der Leyen au respins acuzațiile, argumentând că acestea sunt o încercare de a distrage atenția de la scandalurile interne.
Unii lideri europeni subliniază importanța libertății de exprimare și a inițiativei politice, afirmând că acțiunile lor nu sunt dictate de Moscova, ci reflectă voința cetățenilor europeni.
