În această zi specială, Biserica Ortodoxă comemorează A treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul, un moment semnificativ ce marchează redescoperirea acestei relicve sfinte. Această sărbătoare are loc pe 25 mai, o dată importantă în calendarul creștin ortodox.
După moartea sa, capul Sfântului Ioan a fost ascuns într-o taină, chiar în curtea palatului lui Irod din Sevastia. Se spune că Irodiada a ordonat îngroparea lui pentru a împiedica oamenii să mai audă despre el. Totuși, Dumnezeu a făcut ca această comoară spirituală să fie descoperită din nou, de mai multe ori.
Istoria aflării capului Sfântului Ioan Botezătorul
Prima aflare a avut loc în timpul împăratului Constantin cel Mare, în secolul al IV-lea. Se povestește că Sfântul Ioan s-a arătat unor călugări într-o vedenie, indicându-le locul unde să sape. Așa au găsit capul său, pe care l-au pus într-un sac. Din neatenție, au lăsat sarcina în grija unui olar din Siria, numit Emesa, care, având parte de har, a început să vindece oameni. La sfârșitul vieții sale, olarul a încredințat relicva surorii sale, care a dat-o unui călugăr pe nume Eustatie. Din păcate, acesta nu avea credința dreaptă și a fost izgonit, iar capul a fost din nou îngropat la Comane, în zona Abhaziei de astăzi.
A doua aflare a avut loc în anul 452, când arhimandritul Marcel, starețul unei mănăstiri, a avut o descoperire divină și a găsit capul. Episcopul Uraniu din Emesa a decis mutarea relicvei într-o biserică nou construită, dedicată Sfântului Ioan Botezătorul, astfel că moaștele au fost din nou cinstite.
A treia aflare a avut loc în secolul al IX-lea, în jurul anului 850, în timpul împăratului Mihail și al patriarhului Ignatie. În acea perioadă, mulți creștini erau persecutați din cauza cultului icoanelor. Pentru a-l proteja pe Sfântul Ioan Hrisostom, relicva a fost ascunsă din nou în Comane. După restabilirea cultului icoanelor prin Sinodul al VII-lea Ecumenic din anul 787, patriarhul Ignatie a descoperit din nou capul și l-a dus cu mare cinste la Constantinopol, unde a fost așezat într-o biserică specială.
Această a treia aflare este sărbătorită anual pe 25 mai, conform calendarului ortodox, și reprezintă o dovadă a grijii divine față de sfinți și a cinstirii de care se bucură Ioan Botezătorul în toată Ortodoxia. Troparul acestei sărbători subliniază: „Hristos a descoperit capul tău nouă, ca pe o comoară cerească, ascunsă în pământ, Proorocule și Înaintemergătorule”.
Practicile recomandate în această zi
Pe 25 mai, creștinii ortodocși sărbătoresc A treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul, o zi marcată cu cruce roșie în calendar, ceea ce indică faptul că nu se lucrează și este recomandat să participi la slujbe. Este o ocazie pentru a merge la biserică, a aprinde lumânări și a te ruga pentru sănătate, liniște și iertare.
Este bine să te rogi Sfântului Ioan pentru ajutor în boli și necazuri. Mulți aleg să facă milostenie și să-i pomenească pe cei dragi care au decedat. Tradiția sugerează că este indicat să dăruiești săracilor din primele fructe sau legume apărute în grădină, cum ar fi mere, pere sau struguri, însoțite de rugăciuni pentru sufletele celor plecați.
De asemenea, se recomanda evitarea tăierii fructelor sau legumelor rotunde, cum ar fi merele sau ceapa, deoarece forma acestora amintește de capul Sfântului Ioan. Aceasta este considerată o lipsă de respect. În plus, mulți aleg să nu consume roșii sau vin roșu, simbolizând sângele martiriului său.
Este o zi de odihnă, în care familia stă împreună și se roagă. Cei care respectă această zi vor fi feriți de boli și necazuri în restul anului.
Unii credincioși aleg să țină post negru, neconsumând nimic toată ziua, ca semn de smerenie și rugăciune. După această zi, până la Înălțarea Sfintei Cruci, unii continuă un post de curățare sufletească.
Obiceiuri populare asociate cu sărbătoarea
Pe lângă slujbele religioase, ziua de 25 mai este marcată de obiceiuri populare, mai ales în mediul rural. Oamenii aduc la biserică fructe de vară pentru a fi sfințite și apoi le împart săracilor sau le consumă în memoria celor decedați. Aceste fructe sunt considerate „binecuvântate” și aduc har celor care le primesc sau le oferă cu bunăvoință.
Un alt obicei este începutul unui post neoficial, denumit uneori „postul Sfântului Ioan”. Deși nu este impus de Biserică, mulți credincioși aleg să postească timp de aproximativ două săptămâni, ca formă de pregătire sufletească, până la sărbătoarea Înălțarea Sfintei Cruci.
În zonele rurale, tradițiile sunt mai stricte, cu restricții privind consumul de roșii și vin roșu, iar munca agricolă este evitată, pentru a menține liniștea și evlavia momentului. La finalul zilei, familiile se adună pentru rugăciune, aprind lumânări și cinstesc icoana Sfântului Ioan.
În calendarul ortodox, este menționată și Duminica a șasea după Paști, când se citește Evanghelia despre vindecarea orbului din naștere, adăugând o dimensiune spirituală suplimentară acestei sărbători.
