A doua zi de Paște simbolizează bucuria Învierii și reafirmă credința în viața veșnică. În tradiția populară, această zi este marcată de numeroase obiceiuri și tradiții semnificative. Află mai multe despre semnificația spirituală a acestei zile, obiceiurile din Lunea Albă și modul în care credincioșii celebrează începutul Săptămânii Luminate. Descoperă tradițiile și rolul slujbelor.
Ce semnificație are Lunea Albă
Lunea Albă este o zi deosebit de importantă pentru credincioșii ortodocși. Aceasta continuă să reflecte bucuria Învierii, iar slujbele din biserici amintesc de momentul în care Hristos a coborât la cei din iad, deschizându-le calea spre mântuire. Pentru mulți credincioși, această zi are o semnificație aparte, deoarece se spune că sufletele care părăsesc această lume în Lunea Albă nu mai trec prin Judecata de Apoi. Această credință populară întărește ideea că Învierea este un prilej de iertare și îndurare divină.
În tradiția populară, Lunea Albă este un simbol al purificării și al unui nou început. Se consideră că porțile Raiului rămân deschise în această zi, iar orice faptă bună are o semnificație și mai mare, datorită harului divin. Prin aceste obiceiuri și credințe, se subliniază importanța respectării valorilor creștine, precum și legăturile puternice dintre comunități. Participarea la slujbe, gesturile de generozitate și apropierea de familie sunt elementele esențiale ale acestei zile semnificative.
Slujba din a doua zi de Paște
Săptămâna Luminată începe oficial în Lunea Albă, o perioadă de bucurie și lumină adusă de Înviere. Bisericile oficiază slujbe asemănătoare cu cea din noaptea de Paște, iar credincioșii ascultă lecturi din Noul Testament care subliniază biruința vieții asupra morții. Prin repetarea acestor rânduieli, se reafirmă credința în puterea Învierii.
Deși ritul principal are loc în noaptea de Paște, Lunea Albă păstrează atmosfera de sărbătoare și comuniune. Slujba din a doua zi de Paște seamănă mult cu cea din noaptea Învierii, unde se cântă troparul Învierii și preoții înconjoară Sfânta Masă cu lumânări aprinse, simbolizând lumina care a învins întunericul. Acest moment reprezintă o reeditare spirituală a Învierii, întărind legătura dintre om și divinitate.
Tradiții și obiceiuri a doua zi de Paște
În multe zone, a doua zi de Paște este marcată prin vizite la rude și prieteni, unde se oferă ouă roșii și cozonac, simboluri ale iubirii și prețuirii. Familiile se reunesc în jurul mesei, discutând despre planuri de viitor și evenimentele din timpul Postului Mare. Oamenii se îmbracă frumos, mulțumind pentru darurile primite și oferind mici atenții.
Un obicei important, întâlnit în multe comunități, este „umblarea cu pasca”, când finii își vizitează nașii și le aduc pască, ouă roșii și colaci, simboluri ale hranei sufletești și materiale, oferite cu dragoste și recunoștință. Nașii ospătează fini și își întăresc legătura spirituală. În această zi, copiii merg la părinți sau bunici, ducând simboluri pascale.
În unele regiuni din Transilvania, se practică obiceiul stropitului ritual cu apă, unde tinerii stropesc fetele cu parfum sau apă, simbolizând curățarea sufletească și reînnoirea legăturilor. Legenda spune că, în trecut, o fată a fost readusă la viață la vestea Învierii Mântuitorului. De asemenea, fetele pregătesc ouă roșii și prăjituri pentru cei care vin să le stropească.
Un alt obicei, cunoscut sub numele de Jocul Lioarelor, se practică mai ales în vestul țării, unde fetele tinere își fac un jurământ de prietenie, promițându-și sprijin reciproc și îmbărbătare. Tinerele își împart daruri simbolice și participă la diverse dansuri populare.
Lunea Albă nu este doar despre tradiții folclorice, ci și despre semnificația profundă a iertării și milei divine. Slujbele de la biserică amintesc de faptul că Hristos a pogorât la cei adormiți, vestind izbăvirea. Astfel, speranța vieții de dincolo devine mai reală. Credincioșii se roagă pentru cei trecuți în neființă, în speranța că sufletele lor vor găsi liniștea.
Unii consideră că Lunea Albă aduce noroc și ocrotire pentru tot anul. Se spune că, dacă cineva începe o activitate în această zi, va fi sprijinit de forțe pozitive. Casele sunt aerisite și curățate după masa festivă de Paște, iar lumânările rămase de la slujba Învierii sunt aprinse din nou, pentru a purifica locuința și atrage binecuvântarea. Bătrânii spun că e bine să fii împăcat cu toți, deoarece perioada Săptămânii Luminate este un timp al bucuriei pure. În plus, se mai crede că animalele din gospodărie trebuie binecuvântate pentru a avea un an roditor.
Unii preoți obișnuiesc să meargă la casele oamenilor pentru a le binecuvânta. Această practică, deși mai puțin vizibilă în mediul urban, este păstrată cu strictețe în zonele rurale, unde tradițiile sunt mai respectate. Din perspectiva istorică, Lunea Albă a fost recunoscută în diverse documente bisericești ca o continuare a sărbătorii Paștelui. Unele scrieri vechi menționează obiceiuri asemănătoare în alte comunități creștine, dar în ortodoxie, Lunea Albă are un loc aparte legat de interpretările teologice despre coborârea lui Hristos la cei morți. Superstițiile legate de suflete și Judecata de Apoi s-au împletit cu învățăturile oficiale.
În diferite regiuni, oamenii marchează Lunea Albă în moduri specifice. În Moldova, se obișnuiește să se împartă bucate la cei mai săraci, ca un semn al milei creștine. În Muntenia, se pun ramuri verzi la porți, simbolizând renașterea naturii și a speranței. În Oltenia, se organizează târguri cu produse tradiționale, iar în Transilvania, stropitul fetelor este un obicei popular.
Unii oameni consideră că nu este bine să muncești fizic în această zi, dar alții cred că munca ușoară, realizată cu gândul la Dumnezeu, nu este un păcat.
Zile libere de Paște
De regulă, Paștele este o sărbătoare cu dată variabilă, influențată de fazele lunii și de echinocțiul de primăvară. Această variabilitate determină și programarea altor sărbători creștine, cum ar fi Rusaliile. În 2025, Paștele ortodox și catolic vor pica în aceeași zi, ceea ce aduce un avantaj practic, oferind românilor un weekend prelungit de sărbătoare și odihnă.
Conform calendarului oficial al anului școlar 2024-2025, vacanța de Paște 2025 va începe pe 18 aprilie și se va încheia pe 27 aprilie.
